30 de definiții pentru priveghi priveghe preveghi prevegi priveache privechi priveci priveg privege priveghiu privegi privichi (cel mult 20 afișate)

Articole pe această temă:

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIVÉGHI, priveghiuri, s. n. (Pop.) 1. Veghere a unui mort noaptea înainte de înmormântare. 2. Veghe, pază, strajă. [Var.: (reg.) privéghe s. f.] – Din priveghea (derivat regresiv).

PRIVÉGHI, priveghiuri, s. n. (Pop.) 1. Veghere a unui mort noaptea înainte de înmormântare. 2. Veghe, pază, strajă. [Var.: (reg.) privéghe s. f.] – Din priveghea (derivat regresiv).

priveghi1 [At: PSALT. 188 / V: (pop) ~u, (îrg) prev~, (reg) prevechi, prevegi, ~eache sf, ~echi, ~eci, ~eg, ~ege sf, ~eghe sf, ~egi, ~vichi / Pl: ~uri / E: priveghea] 1 sn Priveghere (4). 2 sn (Pgn) Serviciu religios de noapte care se oficiază în diverse împrejurări speciale. 3 sn (Ban; Trs) Datină de a sta de veghe petrecând în ajunul unei sărbători. 4 sn (Ban; Trs; pex) Foc în jurul căruia se petrece noaptea în ajunul sau în preajma unei sărbători, în cântece și jocuri. 5 sn (Pop) Veghe. 6 sn Priveghere (5). 7 sn (Buc; pex) Cântec ce se cântă la mort. 8 sn (Rar) Pază. 9 sm (Înv; ccr) Paznic2. 10 sm (Rar) Străjuire. 11 sm (Înv; ccr) Strajă. corectată

PRIVÉGHI, priveghiuri, s. n. 1. Vegherea unui mort, noaptea, înainte de înmormîntare. Rămaseră în priveghi feciorii holtei, bărbații de seama mortului, dar mai ales rudeniile de toată seama. DAN, U. 169. Se făcuse tăcere ca la un priveghi. SADOVEANU, P. M. 306. S-au adunat cu toatele la priveghi și unde nu s-au așternut pe mîncate și pe băute, veselindu-se împreună. CREANGĂ, O. A. 145. 2. Veghe, strajă. (Fig.) În tăcerea orașelor adormite sub priveghiul cuminte al lunii... e strigătul de revoltă al copiilor ce-și apără părinții. BARANGA, V. A. 29. – Variantă: privéghie, priveghii (SLAVICI, O. I 260), s. f.

PRIVÉGHI ~iuri n. pop. v. PRIVEGHERE.A sta la ~(sau de) ~ a priveghea. /v. a priveghea

privéghĭ n., pl. ghĭurĭ (vrom. preveghĭ, lat. per-vigĭlium). Veghere toată noaptea la un mort (cînd se adună la țară flăcăiĭ și fetele, și familia mortuluĭ le dă de mîncat și de băut). Priveghere, serviciŭ religios noaptea.

PRIVÉGHE s. f. v. priveghi.

PRIVÉGHE s. f. v. priveghi.

priveghiu n. 1. vegherea mai multora spre a lucra stând de vorbă: seara se adună flăcăii și fetele la priveghiu; 2. priveghere bisericească și rugăciunile ce se fac cu acea ocaziune: priveghiul Născătoarei de Dumnezeu; 3. veghere funebră: din priveghere ți-oiu face un priveghiu AL.

arată toate definițiile

Intrare: priveghi
substantiv neutru (N60)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • priveghi
  • priveghiul
  • priveghiu‑
plural
  • priveghiuri
  • priveghiurile
genitiv-dativ singular
  • priveghi
  • priveghiului
plural
  • priveghiuri
  • priveghiurilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F122)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • priveghe
  • priveghea
plural
  • priveghi
  • priveghile
genitiv-dativ singular
  • priveghi
  • priveghii
plural
  • priveghi
  • priveghilor
vocativ singular
plural
preveghi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prevegi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priveache
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
privechi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priveci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priveg
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
privege
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priveghiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
privegi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
privichi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)