5 definiții pentru premuniție

PREMUNÍȚIE, s. f. (Med.) Imunitate la altă infecție a unui organism deja infectat. – Din fr. prémunition.

PREMUNÍȚIE, s. f. (Med.) Imunitate la altă infecție a unui organism deja infectat. – Din fr. prémunition.

PREMUNÍȚIE s.f. 1. (Med.) Stare de rezistență la orice nouă infecție a unui organism deja infectat; imunitate la infecție. 2. Premoniție (1) [în DN]. [Gen. -iei. / < fr. prémunition, cf. lat. praemunitio – apărare].

PREMUNÍȚIE s. f. 1. stare de imunitate la orice nouă infecție bacteriană sau virală a unui organism deja infectat. 2. figură de stil de ordin retoric constând într-o precauție menită să pregătească auditoriul față de ceea ce ar putea să-i displacă. (< fr. prémunition, lat. praemunitio)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

premuníție s. f., g.-d. art. premuníției

premuniție (lat. praemunitio „pregătire”), figură de stil de ordin retoric care constă într-o precauție oratorică, menită să pregătească auditoriul față de ceea ce ar putea să-l jignească, să-i displacă (P). Sin. parțial prolepsă.

Intrare: premuniție
premuniție substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • premuniție
  • premuniția
plural
genitiv-dativ singular
  • premuniții
  • premuniției
plural
vocativ singular
plural