3 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREASFINȚÍT, preasfințiți, adj., s. m. 1. Adj. Care a primit harul divin; sfințit. 2. S. m. Preasfinția. – Prea + sfințit.

PREASFINȚÍT, preasfințiți, adj., s. m. 1. Adj. Care a primit harul divin; sfințit. 2. S. m. Preasfinția. – Prea + sfințit.

preasfințit, ~ă [At: BIBLIA (1688), 4/53 / S și: prea sfințit / V: (înv) preaos~, preos~ / Pl: ~iți, ~e / E: prea + sfințit cdp slv прѣсвѧщєнъ, прѣосвѧщєнъ] 1-2 sma, a (Prelat) care a primit harul divin Si: preasfânt (1). 3 a (Reg; d. sărbători religioase) De mare importanță.

PREASFINȚÍT, -Ă adj. Titlu dat arhiereilor. (Cu pronunțare regională, substantivat) Din aste te-i cunoaște că ești arhipăstor Și toți cu umilință ți-or zice prasfințite. NEGRUZZI, S. II 181.

preaosfințit, ~ă a vz preasfințit[1] corectată

  1. În original, tipărit incorect: vz presfințit LauraGellner

preosfințit, ~ă a vz preasfințit

preosfințit f. titlu dat episcopilor și arhiereilor (titlu introdus pe la jumătatea secolului al XVIlI-lea). [Vechiu-rom. osfinți, a sfinți = slav. OSVLNTITI].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!preasfințít (înv.) (preas-fin-/prea-sfin-) adj. m., pl. preasfințíți

preasfințít adj. m. (sil. mf. -sfin-), pl. preasfințíți

!Preasfințítul (Preas-fin-/Prea-sfin-) s. propriu m., voc. Presfințíte

Preasfințítul (termen pentru un arhiereu) s. m. sg. art. (sil. mf. -sfin-), voc. Preasfințíte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PREASFINȚÍT s. (BIS.) preasfinția (art.), preasfânt. (~ul mitropolit.)

PREASFINȚIT s. (BIS.) preasfinția (art.), preasfînt. (~ul mitropolit.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

preosfințít s.m. (înv.) titlu dat episcopilor și arhiereilor; preasfințit.

Intrare: preasfințit
preasfințit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: preasfințit (adj.)
preasfințit adjectiv
  • silabație: -sfin- info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preasfințit
  • preasfințitul
  • preasfințitu‑
  • preasfinți
  • preasfințita
plural
  • preasfințiți
  • preasfințiții
  • preasfințite
  • preasfințitele
genitiv-dativ singular
  • preasfințit
  • preasfințitului
  • preasfințite
  • preasfințitei
plural
  • preasfințiți
  • preasfințiților
  • preasfințite
  • preasfințitelor
vocativ singular
plural
preaosfințit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
preosfințit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: preasfințit (s.m.)
preasfințit substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preasfințit
  • preasfințitul
  • preasfințitu‑
plural
  • preasfințiți
  • preasfințiții
genitiv-dativ singular
  • preasfințit
  • preasfințitului
plural
  • preasfințiți
  • preasfințiților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)