2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREȘEDÍNTE, -Ă, președinți, -te, s. m. și f. 1. Persoană care conduce un organ de stat, o instituție, o organizație de stat, o asociație; persoană care prezidează o adunare, o dezbatere, o comisie etc.; prezident. 2. Denumire oficială dată șefului de stat al unor republici. – Din fr. président, lat. praesidens, -ntis (după ședea).

PREȘEDÍNTE, -Ă, președinți, -te, s. m. și f. 1. Persoană care conduce un organ de stat, o instituție, o organizație de stat, o asociație; persoană care prezidează o adunare, o dezbatere, o comisie etc.; prezident. 2. Denumire oficială dată șefului de stat al unor republici. – Din fr. président, lat. praesidens, -ntis (după ședea).

PREȘEDÍNTE, -Ă, președinți, -te, s. m. și f. 1. Persoană care conduce un organ de stat, o organizație de masă, o asociație, o societate etc., fiind în fruntea comitetului de conducere al acestora. Președintele ei [al Societății literare] a fost în tot timpul poetul Iancu Văcărescu. GHICA, S. A. 149. Președinte de onoare v. onoare. 2. Persoană care conduce dezbaterile unei ședințe, adunări, comisii. Ce autor ați preparat dumneavoastră la limba latină, domnule? l-a întrebat cu politeță exagerată domnul președinte. SADOVEANU, E. 163. ◊ Președinte de vîrstă v. vîrstă. 3. Denumire oficială a conducătorului anumitor republici.

PREȘEDÍNTE s.m. și f. Cel care prezidează o adunare, un tribunal, o societate etc. ♦ Cel care prezidează un examen, susținerea unei teze etc. ♦ Titlu dat șefului statului în unele republici. [Cf. fr. président, it. presidente < lat. praesidens].

PREȘEDÍNTE, -Ă s. m. f. 1. cel care prezidează o adunare, un tribunal, o organizație de masă; prezident. ◊ cel care conduce dezbaterile unei ședințe, unei comisii etc. 2. șeful statului în unele republici. (după fr. président, lat. praesidens)

PREȘEDÍNTE ~tă (~ți, ~te) m. și f. 1) Persoană care stă în fruntea unui organ de conducere (economic, social, sportiv etc.). 2) Conducător al unei țări cu formă republicană de guvernământ; șef al statului; prezident. 3) Persoană care prezidează (o adunare, o ședință etc.). /<fr. président, lat. praesidens, ~ntis

*președínte, -ințíe, V. prezident, -ență.

ex-președinte sm [At: DL / Pl: ~nți / E: ex- + președinte] Fost președinte.

președínte-diréctor genéral s. m. Președinte care îndeplinește funcția de director general ◊ Președintele-director general al societății producătoare de filme Gaumont, Jean Leduc, a înmânat «Legiunea de onoare» celebrei actrițe Michèle Morgan.” Cont. 14 III 69 p. 10. ◊ „Acuzatul principal J.V.R. președinte-director general al societății «Matesa» este pasibil [...] de o pedeapsă de 1290 ani închisoare.” Cont. 12 IV 74 p. 10 (din președinte + director general, după fr. président-directeur général; DMN 1966)

*prezidént, -ă s. (lat. praesidens, -sidéntis. V. rezident). Cel care prezidează o adunare. S. m. Șefu uneĭ republicĭ. S. f. Acea care prezidează o adunare. Soția unuĭ șef de republică. – Fals președinte și -intă!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

președínte s. m., pl. președínți

președínte s. m., pl. președínți

președíntă s. f., g.-d. art. președíntei; pl. președínte

președíntă s. f., g.-d. art. președíntei; pl. președínte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PREȘEDÍNTE s. (astăzi rar) prezident, (înv. și reg.) prezeș. (~ al unei adunări.)

PREȘEDINTE s. (astăzi rar) prezident, (înv. și reg.) prezeș. (~ al unei adunări.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

președínte (președínți), s. m. – Persoană care conduce o instituție, un organ, o adunare etc.; șef de stat. – Var. prezident. Lat. praesidentem (sec. XIX), var. ca fr. président.Der. preșidenție (var. prezidenție), s. f.; preșidențial. adj.; prezida, vb., din fr. présider.

Intrare: președinte
președinte substantiv masculin
substantiv masculin (M46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • președinte
  • președintele
plural
  • președinți
  • președinții
genitiv-dativ singular
  • președinte
  • președintelui
plural
  • președinți
  • președinților
vocativ singular
plural
Intrare: președintă
președintă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • președintă
  • președinta
plural
  • președinte
  • președintele
genitiv-dativ singular
  • președinte
  • președintei
plural
  • președinte
  • președintelor
vocativ singular
plural