dexonline

info

2 intrări

12 definiții

explicative DEX (5)
ortografice DOOM (3)
sinonime (2)
arhaisme și regionalisme (2)

Explicative DEX

PRAVILNIC, -Ă, pravilnici, -ce, adj. (Înv.) Aflat în conformitate cu pravila, prevăzut de pravilă; legal, pravilnicesc. – Din sl. pravilĩnik.

pravilnic, ~ă a [At: (a. 1819) DOC. EC. 109 / Pl: ~ici, ~ice / E: pravilă + -nic cf rs правильный] 1 (Înv) Legal. 2 (Îvr) Major.

prăvilnici vt [At: GOLESCU, Î. 7 / Pzi: ~cesc / E: pravilnic] (Îvr) A conduce conform legii.

pravilnic a. legal: dobândă pravilnică. [Slav. PRAVILĬNIKŬ].

pravílnic, -ă adj. (vsl. pravilĭnikŭ, regulă; rus. pravilnyĭ, regular, just). Vechĭ. Conform pravileĭ, legal: dobîndă pravilnică. – Și pravilnicesc. Și -veln-.

Ortografice DOOM

pravilnic (înv.) adj. m., pl. pravilnici; f. pravilnică, pl. pravilnice

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

pravilnic (înv.) adj. m., pl. pravilnici; f. pravilnică, pl. pravilnice

pravilnic adj. m., pl. pravilnici; f. sg. pravilnică, pl. pravilnice

Sinonime

PRAVILNIC adj. v. legal.

pravilnic adj. v. LEGAL.

Arhaisme și regionalisme

pravilnic, pravilnică, pravilnici, pravilnice, adj. (înv.) 1. aflat în conformitate cu pravila, prevăzut de pravilă; legal, pravilnicesc. 2. major.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

prăvilnici, prăvilnicesc, vb. IV (înv.) a conduce conform legii, pe baza legii.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: pravilnic

pravilnic adjectiv

adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR		masculin		feminin
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	pravilnic	pravilnicul pravilnicu‑	pravilnică	pravilnica
nominativ-acuzativ	plural	pravilnici	pravilnicii	pravilnice	pravilnicele
genitiv-dativ	singular	pravilnic	pravilnicului	pravilnice	pravilnicei
genitiv-dativ	plural	pravilnici	pravilnicilor	pravilnice	pravilnicelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

Intrare: prăvilnici

prăvilnici verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT406)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) prăvilnici	prăvilnicire	prăvilnicit prăvilnicitu‑	prăvilnicind prăvilnicindu‑	singular	plural
		(a) prăvilnici	prăvilnicire	prăvilnicit prăvilnicitu‑	prăvilnicind prăvilnicindu‑	prăvilnicește	prăvilniciți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	prăvilnicesc	(să) prăvilnicesc	prăvilniceam	prăvilnicii	prăvilnicisem
	a II-a (tu)	prăvilnicești	(să) prăvilnicești	prăvilniceai	prăvilniciși	prăvilniciseși
	a III-a (el, ea)	prăvilnicește	(să) prăvilnicească	prăvilnicea	prăvilnici	prăvilnicise
plural	I (noi)	prăvilnicim	(să) prăvilnicim	prăvilniceam	prăvilnicirăm	prăvilniciserăm prăvilnicisem
	a II-a (voi)	prăvilniciți	(să) prăvilniciți	prăvilniceați	prăvilnicirăți	prăvilniciserăți prăvilniciseți
	a III-a (ei, ele)	prăvilnicesc	(să) prăvilnicească	prăvilniceau	prăvilniciră	prăvilniciseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

pravilnic, pravilnicăadjectiv

1. învechit Aflat în conformitate cu pravila, prevăzut de pravilă. DEX '09 DEX '98

sinonime: legal pravilnicesc

etimologie:

limba slavă (veche) pravilĩnik DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.