12 definiții pentru prăval (pl. -uri) prival


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRĂVÁL, prăvaluri, s. n. 1. Depresiune naturală (puțin adâncă) care face legătura între bălți sau între acestea și râuri; spec. gârlă din regiunea inundabilă a Dunării. 2. (Reg.) Porțiune pe cursul unui râu, al unui pârâu etc., unde apa curge foarte repede (formând o cascadă mică). 3. (Reg.) Povârniș, pantă (1), coastă. [Pl. și: prăvale.Var.: privál s. n.] – Cf. bg. preval, rom. prăvăli.

PRĂVÁL, prăvaluri, s. n. 1. Depresiune naturală (puțin adâncă) care face legătura între bălți sau între acestea și râuri; spec. gârlă din regiunea inundabilă a Dunării. 2. (Reg.) Porțiune pe cursul unui râu, al unui pârâu etc., unde apa curge foarte repede (formând o cascadă mică). 3. (Reg.) Povârniș, pantă (1), coastă. [Pl. și: prăvale.Var.: privál s. n.] – Cf. bg. preval, rom. prăvăli.

PRĂVÁL, prăvaluri, s. n. (Rar) 1. Cădere de apă, cascadă mică; urlătoare. Caicul deodată s-au zmuncit cu mare repegiune în prăvalul apei ca de o mare furtună. DRĂGHICI, R. 207. 2. Rostogolire. Să-i mai tragem [vasului] un prăval, Hai, băieți, opintiți. CONTEMPORANUL, III 345.

PRĂVÁL ~uri n. 1) Depresiune naturală care unește două ape (două bălți, o baltă și un râu). 2) Porțiune din cursul unui râu unde apa curge cu repeziciune. 3) Porțiune de teren cu suprafața înclinată; pantă; povârniș; coastă. /Din a prăvăli

prăval n. 1. repeziș, coastă de munte; 2. cascadă mică: prăvalul apei. [Abstras din prăvăli].

1) prăvál n., pl. urĭ (vsl. *provalŭ, sîrb. bg. provala, rut. provál, prăpastie; rus. provál, gaură, crăpătură, surpătură. V. val 1, prăvălesc, prăvălie, prival). Rar. Povîrniș mare.

PRIVÁL s. n. v. prăval.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

prăvál/privál (reg.) s. n., pl. prăváluri/priváluri

prăvál (cădere de apă, rostogolire, coastă) s.n., pl. prăváluri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRĂVÁL s. v. abis, adânc, clină, coastă, coborâș, costișă, muchie, pantă, povârniș, prăpastie, pripor, repeziș, scoborâș, versant, zar.

prăval s. v. ABIS. ADÎNC. CLINĂ. COASTĂ. COBORÎȘ. COSTIȘĂ. MUCHIE. PANTĂ. POVÎRNIȘ. PRĂPASTIE. PRIPOR. REPEZIȘ. SCOBORÎȘ. VERSANT. ZAR.

Intrare: prăval (pl. -uri)
prăval (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăval
  • prăvalul
  • prăvalu‑
plural
  • prăvaluri
  • prăvalurile
genitiv-dativ singular
  • prăval
  • prăvalului
plural
  • prăvaluri
  • prăvalurilor
vocativ singular
plural
prăval (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăval
  • prăvalul
  • prăvalu‑
plural
  • prăvale
  • prăvalele
genitiv-dativ singular
  • prăval
  • prăvalului
plural
  • prăvale
  • prăvalelor
vocativ singular
plural
prival (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prival
  • privalul
  • privalu‑
plural
  • privale
  • privalele
genitiv-dativ singular
  • prival
  • privalului
plural
  • privale
  • privalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)