PRĂVAL, prăvaluri, s. n. (Rar) 1. Cădere de apă, cascadă mică; urlătoare. Caicul deodată s-au zmuncit cu mare repegiune în prăvalul apei ca de o mare furtună. DRĂGHICI, R. 207. 2. Rostogolire. Să-i mai tragem [vasului] un prăval, Hai, băieți, opintiți. CONTEMPORANUL, III 345.