4 intrări

school Articole pe această temă:

37 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRĂJÍT1 s. n. Faptul de a (se) prăji.V. prăji.

PRĂJÍT1 s. n. Faptul de a (se) prăji.V. prăji.

PRĂJÍT2, -Ă, prăjiți, -te, adj. 1. (Despre alimente) Supus acțiunii focului (în grăsime încinsă) pentru a fi mâncat. ◊ Expr. (Glumeț) Răbdări prăjite = niciun fel de hrană, nimic. ♦ Ars (din cauza expunerii prea îndelungate la foc). 2. (Rar; despre vegetație) Uscat, îngălbenit, pârjolit. – V. prăji.

prăjit2, ~ă a [At: MÂNCĂRILE, 1/4 / Pl: ~iți, ~e / E: prăji] 1 (D. alimente) Care a fost supus acțiunii focului, de obicei în grăsime încinsă, pentru a deveni comestibil Si: fript. 2 (Gmț; îs) Răbdări ~e Nici un fel de hrană. 3 (Rar; d. vegetație) Uscat din cauza arșiței. 4 (D. oameni sau părți ale corpului lor) Ars de soare.

prăjit1 sn [At: BASSARABESCU, V. 31 / Pl: (rar) ~uri / E: prăji] 1-5 Prăjire (1-5). 6 (Fig; fam) Păcălire. 7 (Fig; fam) Înșelare. 8 (Reg) Mâncare preparată din ouă, unt și slănină Si: (reg) ieșniță.

PRĂJÍT2, -Ă, prăjiți, -te, adj. 1. (Despre alimente) Supus acțiunii focului (în grăsime încinsă) pentru a fi mâncat. ◊ Expr. (Glumeț) Răbdări prăjite = nici un fel de hrană, nimic. ♦ Ars (din cauza expunerii prea îndelungate la foc). 2. (Rar; despre vegetație) Uscat, îngălbenit, pârjolit. – V. prăji.

PRĂJÍT, -Ă, prăjiți, -te, adj. 1. (Despre alimente) Care a fost expus la căldura focului pentru a-l face comestibil; fript, copt. Boldur Iloveanu îl cercetă mai atent, cu urîtul lui rîs care-i dezvelea gingiile și dinții rari, de cafea prăjită. C. PETRESCU, A. 336. Pe ramurile lui sta ca niște merișoare p-o parte rumene de părea că erau prăjite. ISPIRESCU, L. 244. Nu ospătați ceva? Am ciorbă de crap, moron prăjit. CONTEMPORANUL, VII 40. ◊ (Glumeț) Răbdări prăjite = nimic, nici un fel de hrană. Dar ce mîncăm noi, fetelor, hăi? – la, răbdări prăjite, dragă cumnățică. CREANGĂ, P. 9. M-ai hrăni bine? -Te-aș hrăni cu răbdări prăjite. ALECSANDRI, T. I 264. 2. (Rar, despre vegetație) Uscat, îngălbenit, pîrjolit. Pe fînețele liniștite, deasupra ierbii prăjite, plutește un freamăt domol, uscat, neîntrerupt. SADOVEANU, O. VII 251.

PRĂJÍT ~tă (~ți, ~te) v. A PRĂJI și A SE PRĂJI.Răbdări ~te nici un fel de hrană; nimic de mâncare. /v. a (se) prăji

prăjit a. copt pe grătar: puiu prăjit; fig. răbdări prăjite.

prăjít, -ă adj. Fript într’o tingire sau la oare-care distanță de foc: pîne prăjită. Răbdărĭ prăjite, nimic de mîncare, cascote.

PRĂJÍ, prăjesc, vb. IV. 1. Tranz. A supune un aliment acțiunii focului (de obicei în grăsime încinsă) pentru a-l face comestibil sau pentru a-l prelucra. ♦ Tranz. și refl. A (se) distruge sau a (se) degrada prin foc, a (se) arde. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a (se) frământa. 2. Refl. (Fam.; despre oameni) A se expune la căldura soarelui sau a focului (pentru a se încălzi, a se bronza etc.). ◊ Expr. (Tranz.; fam.) A-și prăji burta la soare = a nu face nimic, a lenevi. 3. Tranz. A încălzi minereurile în cuptoare speciale, la o temperatură inferioară temperaturii de topire, pentru a le usca și a le purifica sau pentru a le face mai ușor de tratat prin operații metalurgice ulterioare. – Din sl. pražiti.

PRĂJÍ, prăjesc, vb. IV. 1. Tranz. A supune un aliment acțiunii focului (de obicei în grăsime încinsă) pentru a-l face comestibil sau pentru a-l prelucra. ♦ Tranz. și refl. A (se) distruge sau a (se) degrada prin foc, a (se) arde. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a (se) frământa. 2. Refl. (Fam.; despre oameni) A se expune la căldura soarelui sau a focului (pentru a se încălzi, a se bronza etc.). ◊ Expr. (Tranz.; fam.) A-și prăji burta la soare = a nu face nimic, a lenevi. 3. Tranz. A încălzi minereurile în cuptoare speciale, la o temperatură inferioară temperaturii de topire, pentru a le usca și a le purifica sau pentru a le face mai ușor de tratat prin operații metalurgice ulterioare. – Din sl. pražiti.

mierte-fierte ssp [At: DELAVRANCEA, S. 98 / E: fierte (pll fiert)] (Csnp; îe) O să-ți dau ~ Mâncăruri alese.

prăji [At: CORESI, EV. 367 / Pzi: ~jesc, 3 (îrg) ~jaște / E: slv пражити] 1 vt A supune un aliment acțiunii focului, de obicei în grăsime încinsă pentru a-l face comestibil Si: a frige. 2 vi (Rar; îe) A i-o ~ A încerca să facă un rău cuiva. 3 vi (Rar; îae) A pune cuiva gând rău. 4-5 vtr (Fig) (A face să sufere sau) a suferi o durere sufletească violentă. 6 vt (Gmț) A distruge prin foc. 7 vr (Rar) A se usca din cauza arșiței. 8-9 vtr (Fig; fam) A (se) păcăli. 10-11 vtr (Fig; fam) A (se) înșela. 12-13 vt (Rel; înv) (A tortura sau) a ucide cu focul. 14 vr (D. oameni) A se expune la căldura focului ori la razele soarelui, pentru a se încălzi, a se bronza etc. 15 vr (Îe) A-și ~ burta la soare A nu face nimic Si: a lenevi. 16 vr (Îrg) A se usca la soare. 17 vt (Teh) A efectua operația de prăjire (3).

MIÉRTE s. m. pl. (Regional, în expr.) Mierte-fierte (sau prăjite) = tot felul de lucruri. Au dorit mierte-fierte, Cerul cu stelele. Raiul cu miresmele, Zori cu rochi de curcubee Și cu ochii de scînteie. DELAVRANCEA, S. 98. – Pronunțat: mier-.

PRĂJÍ, prăjesc, vb. IV. 1. Tranz. A expune (un aliment) la căldura focului (în special în grăsimi) și a-l face comestibil. V. frige, coace. A prăji cafea.Doftorii satului... erau la noi acasă și prăjeau pe foc într-un ceaun mare niște hoștine cu său. CREANGĂ, A. 15. ◊ Refl. Scoțînd prăjitura din calup, pune-o în cuptor singură să se mai prăjească. La TDRG. ◊ Fig. (Cu privire la oameni) A chinui, a tortura. A mers așa cît a mers, pînă i-a dat în cap cocoanei să-ntoarcă foaia, să-l prăjească și pe altă parte; s-a prefăcut că-l teme, că e zuliară. CARAGIALE, O. III 33. 2. Refl. (Despre oameni) A se expune la căldura soarelui sau a focului (pentru a se încălzi). Se prăjeau la soare și se mișcau prin mîl, s-alungau pe prund pînă sub bolțile de răchită. SADOVEANU, O. VIII 135. O babă șade pe prispă... prăjindu-se la soare. REBREANU, I. 10. ◊ Fig. In fața noastră se ridică munți sălbatici care se prăjesc la soare de la începutul lumii. ALECSANDRI, O. P. 350. (Tranz.) Vreo două vapoare de marfă acostate la cheiul vechi de piatră își prăjeau la soare trupurile uriașe. BART, S. M. 59. ◊ Expr. A-și prăji burta la soare = a nu face nimic, a lenevi. Ucenicul... era harnic, harnic grozav, de toată ziua își prăjea burta la soare. La TDRG. 3. Tranz. A încălzi minereurile în cuptoare speciale, la o anumită temperatură, inferioară temperaturii de topire, pentru a le modifica compoziția chimică și a le face mai ușor de tratat prin operații metalurgice ulterioare.

A SE PRĂJÍ mă ~ésc intranz. (despre persoane) A se expune acțiunii unei călduri puternice; a se arde. ~ la soare. /<sl. pražiti

A PRĂJÍ ~ésc tranz. 1) (alimente) A prepara supunând acțiunii focului, în tigaie sau în ceaun (cu sau fără grăsime). ~ pește. 2) (minereuri) A încălzi până la o temperatură mai joasă decât cea de topire (în vederea uscării sau a prelucrării ulterioare). /<sl. pražiti

prăjì v. 1. a coace carne pe grătar, pe cărbuni; 2. a fierbe în unt; 3. a arde frigând: a prăji cafea. [Slav. PRAJITI, a frige].

prăjésc v. tr. (vsl. pražiti, prŭžiti, a frige, prŭga, pîrgă, sîrb. pržiti, nsl. pražiti, a frige; rus. prĕážiti, a prăji; ung. parázsolni, pörzsölni, a frige, párgolni, a prăji, perzselni, pergelni, a frige. V. prajă, pîrgă, pîrjol și frig 2). Frig într’o tingire (tigaĭe, tavă) în unt orĭ în unt-de-lemn vorbind de friptură saŭ unele prăjiturĭ saŭ frig într’un vas uscat (numit frigare saŭ prăjitoare), vorbind de cafea, năhut ș. a.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arată toate definițiile

Intrare: prăjit (adj.)
prăjit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăjit
  • prăjitul
  • prăjitu‑
  • prăji
  • prăjita
plural
  • prăjiți
  • prăjiții
  • prăjite
  • prăjitele
genitiv-dativ singular
  • prăjit
  • prăjitului
  • prăjite
  • prăjitei
plural
  • prăjiți
  • prăjiților
  • prăjite
  • prăjitelor
vocativ singular
plural
Intrare: prăjit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăjit
  • prăjitul
  • prăjitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • prăjit
  • prăjitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: mierte-fierte / -prăjite
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • mierte-fierte
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • mierte-prăjite
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: prăji
verb (VT403)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prăji
  • prăjire
  • prăjit
  • prăjitu‑
  • prăjind
  • prăjindu‑
singular plural
  • prăjește
  • prăjiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prăjesc
(să)
  • prăjesc
  • prăjeam
  • prăjii
  • prăjisem
a II-a (tu)
  • prăjești
(să)
  • prăjești
  • prăjeai
  • prăjiși
  • prăjiseși
a III-a (el, ea)
  • prăjește
(să)
  • prăjească
  • prăjea
  • prăji
  • prăjise
plural I (noi)
  • prăjim
(să)
  • prăjim
  • prăjeam
  • prăjirăm
  • prăjiserăm
  • prăjisem
a II-a (voi)
  • prăjiți
(să)
  • prăjiți
  • prăjeați
  • prăjirăți
  • prăjiserăți
  • prăjiseți
a III-a (ei, ele)
  • prăjesc
(să)
  • prăjească
  • prăjeau
  • prăji
  • prăjiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

prăjit (adj.)

  • 1. (Despre alimente) Supus acțiunii focului (în grăsime încinsă) pentru a fi mâncat.
    exemple
    • Boldur Iloveanu îl cercetă mai atent, cu urîtul lui rîs care-i dezvelea gingiile și dinții rari, de cafea prăjită. C. PETRESCU, A. 336.
      surse: DLRLC
    • Pe ramurile lui sta ca niște merișoare p-o parte rumene de părea că erau prăjite. ISPIRESCU, L. 244.
      surse: DLRLC
    • Nu ospătați ceva? Am ciorbă de crap, moron prăjit. CONTEMPORANUL, VII 40.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie glumeț Răbdări prăjite = niciun fel de hrană.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: nimic (pron.) attach_file 2 exemple
      exemple
      • Dar ce mîncăm noi, fetelor, hăi? – la, răbdări prăjite, dragă cumnățică. CREANGĂ, P. 9.
        surse: DLRLC
      • M-ai hrăni bine? – Te-aș hrăni cu răbdări prăjite. ALECSANDRI, T. I 264.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Ars (din cauza expunerii prea îndelungate la foc).
      surse: DEX '09
  • 2. rar Despre vegetație:
    exemple
    • Pe fînețele liniștite, deasupra ierbii prăjite, plutește un freamăt domol, uscat, neîntrerupt. SADOVEANU, O. VII 251.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi prăji
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

prăjit (s.n.)

  • 1. Faptul de a (se) prăji.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi prăji
    surse: DEX '98 DEX '09

mierte-fierte / -prăjite mierte-prăjite

  • 1. Tot felul de lucruri.
    exemple
    • Au dorit mierte-fierte, Cerul cu stelele. Raiul cu miresmele, Zori cu rochi de curcubee Și cu ochii de scînteie. DELAVRANCEA, S. 98.
      surse: DLRLC

etimologie:

prăji

  • 1. tranzitiv A supune un aliment acțiunii focului (de obicei în grăsime încinsă) pentru a-l face comestibil sau pentru a-l prelucra.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: frige attach_file 3 exemple
    exemple
    • A prăji cafea.
      surse: DLRLC
    • Doftorii satului... erau la noi acasă și prăjeau pe foc într-un ceaun mare niște hoștine cu său. CREANGĂ, A. 15.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Scoțînd prăjitura din calup, pune-o în cuptor singură să se mai prăjească. La TDRG.
      surse: DLRLC
  • 2. reflexiv familiar (Despre oameni) A se expune la căldura soarelui sau a focului (pentru a se încălzi, a se bronza etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bronza attach_file 4 exemple
    exemple
    • Se prăjeau la soare și se mișcau prin mîl, s-alungau pe prund pînă sub bolțile de răchită. SADOVEANU, O. VIII 135.
      surse: DLRLC
    • O babă șade pe prispă... prăjindu-se la soare. REBREANU, I. 10.
      surse: DLRLC
    • figurat În fața noastră se ridică munți sălbatici care se prăjesc la soare de la începutul lumii. ALECSANDRI, O. P. 350.
      surse: DLRLC
    • figurat tranzitiv Vreo două vapoare de marfă acostate la cheiul vechi de piatră își prăjeau la soare trupurile uriașe. BART, S. M. 59.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A încălzi minereurile în cuptoare speciale, la o temperatură inferioară temperaturii de topire, pentru a le usca și a le purifica sau pentru a le face mai ușor de tratat prin operații metalurgice ulterioare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: