2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

povisti v vz povesti

POVESTÍ, povestesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A spune o poveste (1); a nara un fapt, o întâmplare. 2. Intranz. (Reg.) A sta de vorbă; a discuta, a conversa. 3. Tranz. (Înv. și reg.) A ponegri, a defăima, a bârfi. – Din poveste.

POVESTÍ, povestesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A spune o poveste (1); a nara un fapt, o întâmplare. 2. Intranz. (Reg.) A sta de vorbă; a discuta, a conversa. 3. Tranz. (Înv. și reg.) A ponegri, a defăima, a bârfi. – Din poveste.

povesti [At: (a. 1600) CUV. D. BĂTR. II, 54/12 / V: (îrg) ~visti, (reg) ~văsti / Pzi: ~tesc / E: poveste] vt 1 A expune detaliat și, de obicei, într-o desfășurare gradată fapte, întâmplări reale, evenimente etc. Si: a istorisi, a relata, (liv) a nara, (frm) a raconta. 2 vt A spune o poveste (27). 3 (Rar) A înfățișa prin imagini Si: a arăta, a ilustra. 4-5 vti (Îrg) A (se) face cunoscut. 6-7 vti (Bis; spc) A (se) propovădui. 8 vi (Pfm) A sta de vorbă cu cineva Si: a conversa, a discuta, (fam) a pălăvrăgi, a sporovăi, a tăifăsui. 9 vt (Rar) A dezbate. 10 vt (Pop) A defăima. 11 vt (Pop; șîe A ~ pe la spate pe cineva) A bârfi. 12 vrim (Îvr; îf povisti) A se menționa. 13 vi (Reg) A avea relații de dragoste cu cineva. 14 vi (Reg) A face curte cuiva. 15 vi (Reg; d. grauri) A scoate sunete caracteristice speciei. 16 vi (Reg) A prevesti de rău Si: a cobi.

poviște[1] sf [At: BOCĂNEȚU, T. A. 213 / A: nct / Pl: ? / E: nct] (Reg) 1 Mică colină accidentată care nu poate fi cultivată. 2 Teren necultivat, nelucrat. corectată

  1. În original cuv. fără accent; definiția include și precizarea „accent necunoscut”. Am accentuat totuși cuvântul după definiția acestuia din DAR (2002) — LauraGellner

POVESTÍ, povestesc, vb. IV. 1. Tranz. (Folosit și absolut) A face cunoscut, a înfățișa, a comunica prin cuvinte ceva; a expune, a istorisi, a nara. El are un dar de la dumnezeu de povestește așa de frumos. SADOVEANU, E. 112. Clipind din genele cărunte începe-a povesti moșneagul. GOGA, P. 24. Peste două sute de ani bătrînii vor povesti copiilor, în stilul basmelor, multe din lucrurile pe care noi le vedem aievea. VLAHUȚĂ, O. A. I 217. Împărăteasa povestește soțului său cîte a pătimit ea de cînd s-a făcut el nevăzut. CREANGĂ, P. 101. ◊ Fig. Codrii negri aiurează și izvoarele-i albastre Povestesc ele-n de ele numai dragostele noastre. EMINESCU, O. I 155. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de» sau «despre») Părintele Veniamin începu să ne povestească despre o mulțime de lucruri felurite. SADOVEANU, O. VII 182. Am văzut numai pe hartă, pînă acum cîteva zile, și-am citit în cărțipe urmă mi-au povestit luptătorii, în cap cu tata, despre acest cîmp al Mărășeștilor. SAHIA, N. 15. (Fig.) Vîntul, păsările, codrul, luna, razele de soare Povestesc mereu de tine și de toate ce-ai făcut. EFTIMIU, Î. 104. ◊ Refl. impers. Îi răspunseră că bunii lor auziseră de la străbunii lor povestindu-se de asemenea fleacuri. ISPIRESCU, L. 9. ♦ A înfățișa (o întîmplare) prin mijloace plastice (și nu prin vorbe). Artist cu nume mare, el de bunăvoie se duse după armată în război, pentru ca să ne poată povesti prin tablouri toate grozăveniile. GHEREA, ST. CR. II 89. 2. Intranz. (Transilv., Ban.) A sta de vorbă (cu cineva), a sta la taifas. Mai povestiră un răstimp în fața crîșmei, pe urmă se împrăștiară. REBREANU, I. 40. Se ia popa meu cu muierea... și merg către casa mortului povestind. RETEGANUL, P. II 64. Știi tu, badeo, ce ziceai Cînd seara la noi veneai Și pe laviță ședeai Și cu maica povesteai? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 265. ♦ Tranz. (Rar) A discuta. Avem de povestit după prînz chestiuni importante. VORNIC, P. 174.

A POVESTÍ ~ésc tranz. (ceea ce a văzut, a auzit sau a învățat subiectul) A relata într-o succesiune logică și într-o formă anumită; a istorisi; a nara. /Din poveste

povestì v. a spune cu deamăruntul întâmplări adevărate sau falșe.

povestésc v. tr. (d. poveste. Cp. și cu vsl. povestovati, a povesti). Narez, istorisesc, spun cum s’a întîmplat: ĭa povestește-ne ce-aĭ pățit!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

povestí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. povestésc, imperf. 3 sg. povesteá; conj. prez. 3 povesteáscă

povestí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. povestésc, imperf. 3 sg. povesteá; conj. prez. 3 sg. și pl. povesteáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POVESTÍ vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, conversa, defăima, denigra, dialoga, difuza, discredita, discuta, duce, împrăștia, întinde, lăți, ponegri, predica, propaga, propovădui, răspândi, vorbi.

POVESTÍ vb. a arăta, a expune, a istorisi, a înfățișa, a nara, a prezenta, a relata, a spune, (înv.) a parastisi. (A ~ subiectul unei piese.)

POVESTI vb. a arăta, a expune, a istorisi, a înfățișa, a nara, a prezenta, a relata, a spune, (înv.) a parastisi. (A ~ subiectul unei piese.)

povesti vb. v. BÎRFI. BLAMA. CALOMNIA. CLEVETI. CONVERSA. DEFĂIMA. DENIGRA. DIALOGA. DIFUZA. DISCREDITA. DISCUTA. DUCE. ÎMPRĂȘTIA. ÎNTINDE. LĂȚI. PONEGRI. PREDICA. PROPAGA. PROPOVĂDUI. RĂSPÎNDI. VORBI.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

póviște, póviști, s.f. (reg.) colină mică și accidentată, care nu poate fi cultivată; teren, loc necultivat, nelucrat.

povestí, povestesc, vb. refl. – A sta de vorbă, a discuta: „Da’ cum se povestesc ei, așa frumos și cătingan, dintr-o dată o apucă feciorul pe fată...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 62). – Din poveste (< sl. pověstǐ) (DEX, MDA).

Intrare: povesti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • povesti
  • povestire
  • povestit
  • povestitu‑
  • povestind
  • povestindu‑
singular plural
  • povestește
  • povestiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • povestesc
(să)
  • povestesc
  • povesteam
  • povestii
  • povestisem
a II-a (tu)
  • povestești
(să)
  • povestești
  • povesteai
  • povestiși
  • povestiseși
a III-a (el, ea)
  • povestește
(să)
  • povestească
  • povestea
  • povesti
  • povestise
plural I (noi)
  • povestim
(să)
  • povestim
  • povesteam
  • povestirăm
  • povestiserăm
  • povestisem
a II-a (voi)
  • povestiți
(să)
  • povestiți
  • povesteați
  • povestirăți
  • povestiserăți
  • povestiseți
a III-a (ei, ele)
  • povestesc
(să)
  • povestească
  • povesteau
  • povesti
  • povestiseră
povăsti
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
povisti
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: poviște
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poviște
  • poviștea
plural
  • poviști
  • poviștile
genitiv-dativ singular
  • poviști
  • poviștii
plural
  • poviști
  • poviștilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

povesti povăsti povisti

  • 1. tranzitiv intranzitiv A spune o poveste; a nara un fapt, o întâmplare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: expune istorisi nara attach_file 9 exemple
    exemple
    • El are un dar de la dumnezeu de povestește așa de frumos. SADOVEANU, E. 112.
      surse: DLRLC
    • Clipind din genele cărunte începe-a povesti moșneagul. GOGA, P. 24.
      surse: DLRLC
    • Peste două sute de ani bătrînii vor povesti copiilor, în stilul basmelor, multe din lucrurile pe care noi le vedem aievea. VLAHUȚĂ, O. A. I 217.
      surse: DLRLC
    • Împărăteasa povestește soțului său cîte a pătimit ea de cînd s-a făcut el nevăzut. CREANGĂ, P. 101.
      surse: DLRLC
    • figurat Codrii negri aiurează și izvoarele-i albastre Povestesc ele-n de ele numai dragostele noastre. EMINESCU, O. I 155.
      surse: DLRLC
    • Părintele Veniamin începu să ne povestească despre o mulțime de lucruri felurite. SADOVEANU, O. VII 182.
      surse: DLRLC
    • Am văzut numai pe hartă, pînă acum cîteva zile, și-am citit în cărți – pe urmă mi-au povestit luptătorii, în cap cu tata, despre acest cîmp al Mărășeștilor. SAHIA, N. 15.
      surse: DLRLC
    • figurat Vîntul, păsările, codrul, luna, razele de soare Povestesc mereu de tine și de toate ce-ai făcut. EFTIMIU, Î. 104.
      surse: DLRLC
    • reflexiv impersonal Îi răspunseră că bunii lor auziseră de la străbunii lor povestindu-se de asemenea fleacuri. ISPIRESCU, L. 9.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A înfățișa (o întâmplare) prin mijloace plastice (și nu prin vorbe).
      exemple
      • Artist cu nume mare, el de bunăvoie se duse după armată în război, pentru ca să ne poată povesti prin tablouri toate grozăveniile. GHEREA, ST. CR. II 89.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv regional A sta de vorbă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: conversa discuta attach_file 4 exemple
    exemple
    • Mai povestiră un răstimp în fața crîșmei, pe urmă se împrăștiară. REBREANU, I. 40.
      surse: DLRLC
    • Se ia popa meu cu muierea... și merg către casa mortului... povestind. RETEGANUL, P. II 64.
      surse: DLRLC
    • Știi tu, badeo, ce ziceai Cînd seara la noi veneai Și pe laviță ședeai Și cu maica povesteai? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 265.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv rar Avem de povestit după prînz chestiuni importante. VORNIC, P. 174.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • poveste
    surse: DEX '98 DEX '09