opțiuni
  • info
2 intrări
24 de definiții

Explicative DEX

POTENȚA, potențez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) amplifica, a (se) întări, a (se) intensifica; a (se) accentua (cu măsură). – Din potență.

POTENȚA, potențez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) amplifica, a (se) întări, a (se) intensifica; a (se) accentua (cu măsură). – Din potență.

POTENȚAT, -Ă, potențați, -te, adj. Amplificat, intensificat, întărit; sporit. – V. potența.

POTENȚAT, -Ă, potențați, -te, adj. Amplificat, intensificat, întărit; sporit. – V. potența.

potența [At: CARAGIALE, O. III, 68 / V: (îvr) ~ția / Pzi: ~țez / E: potență] 1-2 vtr (A face să dobândească sau) a dobândi o amploare mai mare, o intensitate, o forță, o putere mai ridicată, o precizie, o delimitare etc. mai accentuată Si: a (se) amplifica, a (se) intensifica, a (se) întări, a (se) lărgi, a (se) mări. 3 vt (Mat; nob) A înmulți un număr cu el însuși. 4 vt (Mat; nob) A ridica la o putere.

potențat, ~ă a [At: MAIORESCU, L. 14 / V: (rar) ~țiat / Pl: ~ați, ~e / E: potența] 1-4 Care a dobândit (o amploare mai mare,) (o intensitate,) (o putere, o forță mai ridicată sau) o precizie, o delimitare etc. mai accentuată. 5 (Mat; nob; d. un număr) Ridicat la o putere.

potenția v vz potența[1] corectat(ă)

  1. În original, incorect tipărit: vz potență — LauraGellner

potențiat, ~ă a vz potențat

POTENȚA, potențez, vb. I. Tranz. A întări, a intensifica, a mări; a accentua. Școlile decadente nu fac decît să potențeze caracterele ce se pot observa în întreaga literatură contemporană. IONESCU-RION, C. 104.

POTENȚAT, -Ă, potențați, -te, adj. Intensificat, întărit, mărit; înmulțit, sporit. (Atestat în forma potențiat) Literatura lui [Șevcenko] se îndreaptă spre povestea populară și legendă, întorcînd oarecum poporului său în forme potențiate depozitul vechi al literaturii orale. SADOVEANU, E. 246. A pricepe cu simțul potențiat al urechii tale susurul colosal și nehotărît al imensului curs de viață. HOGAȘ, M. N. 55. – Variantă: potențiat, -ă adj.

POTENȚIAT, -Ă adj. v. potențat.

POTENȚIAT, -Ă adj. v. potențat.

POTENȚA vb. I. tr. (Rar) A întări, a intensifica. [< it. potenziare].

POTENȚA vb. tr., refl. a (se) amplifica, a (se) intensifica, a (se) accentua. (< it. potenziare)

A POTENȚA ~ez tranz. A face să se potențeze. /Din potență

A SE POTENȚA mă ~ez intranz. 1) A deveni mai potent. 2) A deveni mai intens; a se întări; a se intensifica. /Din potență

Ortografice DOOM

potența (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. potențez, 3 potențează; conj. prez. 1 sg. să potențez, 3 să potențeze

potența (a ~) vb., ind. prez. 3 potențează

potența vb., ind. prez. 1 sg. potențez, 3 sg. și pl. potențează

Sinonime

POTENȚA vb. v. accentua, evidenția, întări, marca, puncta, releva, reliefa, sublinia.

POTENȚA vb. v. amplifica.

POTENȚAT adj. v. amplificat.

POTENȚAT adj. v. accentuat, evidențiat, întărit, marcat, reliefat, subliniat.

potența vb. v. ACCENTUA. EVIDENȚIA. ÎNTĂRI. MARCA. PUNCTA. RELEVA. RELIEFA. SUBLINIA.

POTENȚA vb. a (se) amplifica, a (se) intensifica, a (se) întări, a (se) mări. (A ~ valoarea unei mărimi fizice.)

POTENȚAT adj. amplificat, crescut, intensificat, întărit, mărit, sporit. (O valoare fizică mult ~.)

potențat adj. v. ACCENTUAT. EVIDENȚIAT. ÎNTĂRIT. MARCAT. RELIEFAT. SUBLINIAT.

Intrare: potența
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • potența
  • potențare
  • potențat
  • potențatu‑
  • potențând
  • potențându‑
 singular plural
  • potențează
  • potențați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • potențez
 (să)
  • potențez
  • potențam
  • potențai
  • potențasem
a II-a (tu)
  • potențezi
 (să)
  • potențezi
  • potențai
  • potențași
  • potențaseși
a III-a (el, ea)
  • potențează
 (să)
  • potențeze
  • potența
  • potență
  • potențase
plural I (noi)
  • potențăm
 (să)
  • potențăm
  • potențam
  • potențarăm
  • potențaserăm
  • potențasem
a II-a (voi)
  • potențați
 (să)
  • potențați
  • potențați
  • potențarăți
  • potențaserăți
  • potențaseți
a III-a (ei, ele)
  • potențează
 (să)
  • potențeze
  • potențau
  • potențară
  • potențaseră
potenția
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: potențat
potențat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • potențat
  • potențatul
  • potențatu‑
  • potențată
  • potențata
plural
  • potențați
  • potențații
  • potențate
  • potențatele
genitiv-dativ singular
  • potențat
  • potențatului
  • potențate
  • potențatei
plural
  • potențați
  • potențaților
  • potențate
  • potențatelor
vocativ singular — —
plural — —
potențiat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • potențiat
  • potențiatul
  • potențiatu‑
  • potențiată
  • potențiata
plural
  • potențiați
  • potențiații
  • potențiate
  • potențiatele
genitiv-dativ singular
  • potențiat
  • potențiatului
  • potențiate
  • potențiatei
plural
  • potențiați
  • potențiaților
  • potențiate
  • potențiatelor
vocativ singular — —
plural — —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

potența, potențezverb

  • 1. A (se) amplifica, a (se) întări, a (se) intensifica; a (se) accentua (cu măsură). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: accentua amplifica intensifica mări întări
    • format_quote Școlile decadente nu fac decît să potențeze caracterele ce se pot observa în întreaga literatură contemporană. IONESCU-RION, C. 104. DLRLC
etimologie:
  • potență DEX '98 DEX '09

potențat, potențatăadjectiv

  • 1. Amplificat, intensificat, mărit, sporit, înmulțit, întărit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: amplificat intensificat mărit sporit înmulțit întărit
    • format_quote Literatura lui [Șevcenko] se îndreaptă spre povestea populară și legendă, întorcînd oarecum poporului său în forme potențiate depozitul vechi al literaturii orale. SADOVEANU, E. 246. DLRLC
    • format_quote A pricepe cu simțul potențiat al urechii tale susurul colosal și nehotărît al imensului curs de viață. HOGAȘ, M. N. 55. DLRLC
etimologie:
  • vezi potența DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.