3 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

posade ap [At: DLR VI, 255 / E: nct] (Reg; îs) Mere ~ Specie de mere nedefinită mai îndeaproape.

POSÁDĂ, posade, s. f. 1. (Pop.) Curătură (în pădure). ♦ Loc neted pe un deal sau pe un munte unde a existat o așezare omenească. ♦ Loc de odihnă pentru călători. 2. (Pop.) Trecătoare (îngustă) în munți. ♦ (În Evul Mediu) Obligație a țăranilor dependenți de a face de strajă în preajma trecătorilor din munți. 3. (Înv.) Loc întărit în mod natural (care servea ca punct de vamă). 4. Pârghie cu ajutorul căreia se reglează poziția pietrelor morii în timpul măcinatului, pentru a se obține, după voie, o făină mai mare sau mai fină. ♦ P. gener. (Reg.) Moară. – Din sb. posada, ucr. posad.

POȘÁDĂ, poșade, s. f. (Livr.) 1. Pictură executată la repezeală. 2. Lucrare literară scrisă de mântuială. – Din fr. pochade.

posa2 sf [At: DAMÉ, T. 151 / G-D: (rar) ~sădei, ~sezii / Pl: ~de / E: ucr посад] 1 (Pop) Pârghie cu care se reglează înălțimea pietrelor la moara de apă sau de vânt, pentru a se obține o făină mai mare sau mai fină. 2 (Pop) Bârnă de sprijin pe care stă capul de jos al fusului care învârtește piatra alergătoare a morii de apă Si: (reg) grindă, podoimă1 (1), punte. 3 (Ban) Prăjină. 4 (Reg) Moară.

posa1 sf [At: (a. 1674) IORGA, B. R. 153 / Pl: ~de / E: srb posada] 1 (Înv) Pichet1. 2 (Înv) Punct de vamă. 3 (Înv; prc) Vamă. 4 (Înv) Casă de pază la marginea câmpului. 5 (Îvr) Casă din mahala. 6 (Înv) Trecătoare îngustă în munți. 7 (Înv) Vamă plătită la posadă1 (6). 8 (Înv) Loc întărit în mod natural, care servea ca punct de vamă. 9 (Înv) Obligație a țăranilor dependenți de a face de strajă în preajma trecătorilor din munți (5). 10 (Reg) Curătură în pădure. 11 (Reg) Loc neted pe un deal sau munte mic, unde a fost o așezare omenească. 12 (Reg) Loc de odihnă pentru călători.

posa3 sf [At: DN3 / Pl: ~de / E: sp posada] (Spm) Han.

poșa sf [At: DN3 / Pl: ~de / E: fr pochade] (Liv) 1 Pictură executată la repezeală. 2 Operă literară scrisă superficial și în grabă.

POSÁDĂ, posade, s. f. 1. (Pop.) Curătură (în pădure). ♦ Loc neted pe un deal sau pe un munte unde a existat o așezare omenească. ♦ Loc de odihnă pentru călători. 2. (Pop.) Trecătoare (îngustă) în munți. ♦ Obligație a țăranilor dependenți de a face de strajă în preajma trecătorilor din munți. 3. (Înv.) Loc întărit în mod natural (care servea ca punct de vamă). ♦ Denumire generală a unor dări de vamă. 4. Pârghie cu ajutorul căreia se reglează poziția pietrelor morii în timpul măcinatului, pentru a se obține, după voie, o făină mai mare sau mai fină. ♦ P. gener. (Reg.) Moară. – Din scr. posada.

POȘÁDĂ, poșade, s. f. (Livr.) 1. Pictură executată la repezeală. 2. Operă literară scrisă de mântuială. – Din fr. pochade.

POSÁDĂ, posade, s. f. (Învechit și popular) 1. Curătură în pădure. ♦ Trecătoare îngustă în munți. Trăsurile încărcate străbăteau posadele. CAMIL PETRESCU, O. II 699. Moară. Pe cale ne apucă o ploaie cu vijelie și furăm siliți a ne adăposti într-o posadă. BOLINTINEANU, O. 362. 2. Pîrghie cu ajutorul căreia se reglează înălțimea pietrelor morii, care ridicîndu-se sau coborîndu-se macină boabele, mai mare sau mai mărunt.Loc șes pe un deal sau pe un munte mic, unde a fost o așezare omenească. ♦ Loc de odihnă pentru călători.

POSÁDĂ s.f. (În țările de limbă spaniolă) Han. [< sp. posada].

POȘÁDĂ s.f. (Liv.) 1. Pictură executată la repezeală. 2. Operă literară scrisă de mântuială. [< fr. pochade].

POȘÁDĂ s. f. 1. pictură la repezeală. 2. operă literară scrisă de mântuială. (< fr. pochade)

POSÁDĂ ~e f. 1) (în evul mediu) Impozit vamal. 2) Trecătoare îngustă în munți. /cf. sb. posada

posadă f. cumpăna sau vârtejul cu care se ridică sau se lasă pietrele morii spre a face făina mai aspră sau mai moale. [Cf. slav. POSADITI, a așeza].

posádă f., pl. e și ăzĭ (sîrb. posada, „garnizoană”, rut. „așezare”, d. vsl. sîrb. rut. po-saditi, a așeza). Vechĭ. Post orĭ fort la frontieră. Azĭ. La moară, un fel de zăvor care face ca făina să ĭasă maĭ groasă orĭ maĭ măruntă. V. hadarag.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

posádă (pop.) s. f., g.-d. art. posádei; pl. posáde

posádă s. f., g.-d. art. posádei; pl. posáde


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POSÁDĂ s. v. curătură, pichet, vamă.

arată toate definițiile

Intrare: posade
posade
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: posadă (pl. -de)
posadă (pl. -de) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • posa
  • posada
plural
  • posade
  • posadele
genitiv-dativ singular
  • posade
  • posadei
plural
  • posade
  • posadelor
vocativ singular
plural
Intrare: poșadă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poșa
  • poșada
plural
  • poșade
  • poșadele
genitiv-dativ singular
  • poșade
  • poșadei
plural
  • poșade
  • poșadelor
vocativ singular
plural