posadă¹ sf [At: (a. 1674) IORGA, B. R. 153 / Pl: ~de / E: srb posada] 1 (Înv) Pichet¹. 2 (Înv) Punct de vamă. 3 (Înv; prc) Vamă. 4 (Înv) Casă de pază la marginea câmpului. 5 (Îvr) Casă din mahala. 6 (Înv) Trecătoare îngustă în munți. 7 (Înv) Vamă plătită la posadă¹ (6). 8 (Înv) Loc întărit în mod natural, care servea ca punct de vamă. 9 (Înv) Obligație a țăranilor dependenți de a face de strajă în preajma trecătorilor din munți (5). 10 (Reg) Curătură în pădure. 11 (Reg) Loc neted pe un deal sau munte mic, unde a fost o așezare omenească. 12 (Reg) Loc de odihnă pentru călători.