18 definiții pentru porumbiță porâmbiță porângiță porombiță porungiță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PORUMBÍȚĂ, porumbițe, s. f. Femela porumbelului (I 1); porumbă2, hulubiță. ♦ Epitet pentru o fată sau o femeie iubită. – Porumb + suf. -iță.

porumbiță [At: DRLU / V: (reg) ~râm~, ~rângiță, ~ungiță, ~rom~ / Pl: ~țe / E: porumb + -iță] 1 sf (Orn) Femelă a porumbelului (1) Si: porumbioară, (pop) porumboaică, (reg) hulubiță, porumbă2, porumbea, porumbică2, porumboaie. 2 sf Termen dezmierdător pentru o fată sau o femeie. 3-4 a (Pop) Porumbiu1 (1-2). 5 sf (Trs) Porumbărie (1). 6 sf (Reg) Stea nedefinită mai îndeaproape. 7 sf (Reg) Fereastră în acoperișul unei case. 8 sf (Bot; reg) Hulubiță (Russula aurata). 9 sf (Reg; îs) ~ neagră Varietate de strugure nedefinită mai îndeaproape. 10 sf Floricele de porumb (8).

PORUMBÍȚĂ, porumbițe, s. f. Femela porumbelului (I 1); porumbă2, hulubiță. ♦ Termen de dezmierdare pentru o fată sau o femeie iubită. – Porumb + suf. -iță.

PORUMBÍȚĂ, porumbițe, s. f. Femela porumbelului1; (Mold.) hulubiță. Porumbițe... cu aripele întinse și-ncordate, zboară către dulcele lor cuib. ODOBESCU, S. III 34. Copiliță, drăguliță, Cu sîn alb de porumbiță, împle cupa mea de vin. ALECSANDRI, P. P. 206. ◊ (Ca termen de alintare) Vii, scumpă porumbiță, Sărind pe deal, ca pui de cerb, Jucînd a ta cosiță Prin crinii cîmpului. COȘBUC, P. II 215. Porumbița mea, îi răspunse împăratul, împărăția mea și eu sîntem supuși ascultători ai poruncilor tale. ISPIRESCU, L. 29.

PORUMBÍȚĂ ~e f. 1) Femela porumbelului. 2) fig. Femeie iubită. /porumb + suf. ~iță

porumbíță f., pl. e (d. porumb, o pasăre). Femeia porumbuluĭ. Fig. Epitet de amor uneĭ femeĭ. – În Ban. porumbícă, pl. ele.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

porumbíță s. f., g.-d. art. porumbíței; pl. porumbíțe

porumbíță s. f., g.-d. art. porumbíței; pl. porumbíțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PORUMBÍȚĂ s. (ORNIT.) (rar) columbă, (pop.) porumboaică, (înv. și reg.) porumbă, (reg.) hulubiță, porumbea, porumboaie, (Ban.) golâmbiță.

PORUMBÍȚĂ s. v. pătul, porumbar, porumbărie.

PORUMBIȚĂ s. (ORNIT.) (rar) columbă, (pop.) porumboaică, (înv. și reg.) porumbă, (reg.) hulubiță, porumbea, porumboaie, (Ban.) golîmbiță.

porumbiță s. v. PĂTUL. PORUMBAR. PORUMBĂRIE.

Intrare: porumbiță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • porumbiță
  • porumbița
plural
  • porumbițe
  • porumbițele
genitiv-dativ singular
  • porumbițe
  • porumbiței
plural
  • porumbițe
  • porumbițelor
vocativ singular
  • porumbiță
  • porumbițo
plural
  • porumbițelor
porâmbiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
porângiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
porombiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
porungiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

porumbiță porâmbiță porângiță porombiță porungiță

  • 1. Femela porumbelului; porumbă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: hulubiță porumbă (zool.) attach_file 2 exemple
    exemple
    • Porumbițe... cu aripele întinse și-ncordate, zboară către dulcele lor cuib. ODOBESCU, S. III 34.
      surse: DLRLC
    • Copiliță, drăguliță, Cu sîn alb de porumbiță, Împle cupa mea de vin. ALECSANDRI, P. P. 206.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Epitet pentru o fată sau o femeie iubită.
      exemple
      • Vii, scumpă porumbiță, Sărind pe deal, ca pui de cerb, Jucînd a ta cosiță Prin crinii cîmpului. COȘBUC, P. II 215.
        surse: DLRLC
      • Porumbița mea, îi răspunse împăratul, împărăția mea și eu sîntem supuși ascultători ai poruncilor tale. ISPIRESCU, L. 29.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Porumb + sufix -iță.
    surse: DEX '98 DEX '09