19 definiții pentru porumbiță

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PORUMBIȚĂ, porumbițe, s. f. Femela porumbelului (I 1); porumbă2, hulubiță. ♦ Epitet pentru o fată sau o femeie iubită. – Porumb + suf. -iță.

porumbiță [At: DRLU / V: (reg) ~râm~, ~rângiță, ~ungiță, ~rom~ / Pl: ~țe / E: porumb + -iță] 1 sf (Orn) Femelă a porumbelului (1) Si: porumbioară, (pop) porumboaică, (reg) hulubiță, porumbă2, porumbea, porumbică2, porumboaie. 2 sf Termen dezmierdător pentru o fată sau o femeie. 3-4 a (Pop) Porumbiu1 (1-2). 5 sf (Trs) Porumbărie (1). 6 sf (Reg) Stea nedefinită mai îndeaproape. 7 sf (Reg) Fereastră în acoperișul unei case. 8 sf (Bot; reg) Hulubiță (Russula aurata). 9 sf (Reg; îs) ~ neagră Varietate de strugure nedefinită mai îndeaproape. 10 sf Floricele de porumb (8).

PORUMBIȚĂ, porumbițe, s. f. Femela porumbelului (I 1); porumbă2, hulubiță. ♦ Termen de dezmierdare pentru o fată sau o femeie iubită. – Porumb + suf. -iță.

PORUMBIȚĂ, porumbițe, s. f. Femela porumbelului1; (Mold.) hulubiță. Porumbițe... cu aripele întinse și-ncordate, zboară către dulcele lor cuib. ODOBESCU, S. III 34. Copiliță, drăguliță, Cu sîn alb de porumbiță, împle cupa mea de vin. ALECSANDRI, P. P. 206. ◊ (Ca termen de alintare) Vii, scumpă porumbiță, Sărind pe deal, ca pui de cerb, Jucînd a ta cosiță Prin crinii cîmpului. COȘBUC, P. II 215. Porumbița mea, îi răspunse împăratul, împărăția mea și eu sîntem supuși ascultători ai poruncilor tale. ISPIRESCU, L. 29.

PORUMBIȚĂ ~e f. 1) Femela porumbelului. 2) fig. Femeie iubită. /porumb + suf. ~iță

porumbíță f., pl. e (d. porumb, o pasăre). Femeia porumbuluĭ. Fig. Epitet de amor uneĭ femeĭ. – În Ban. porumbícă, pl. ele.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

porumbiță s. f., g.-d. art. porumbiței; pl. porumbițe

porumbiță s. f., g.-d. art. porumbiței; pl. porumbițe

porumbiță s. f., g.-d. art. porumbiței; pl. porumbițe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PORUMBIȚĂ s. v. pătul, porumbar, porumbărie.

PORUMBIȚĂ s. (ORNIT.) (rar) columbă, (pop.) porumboaică, (înv. și reg.) porumbă, (reg.) hulubiță, porumbea, porumboaie, (Ban.) golâmbiță.

porumbiță s. v. PĂTUL. PORUMBAR. PORUMBĂRIE.

PORUMBIȚĂ s. (ORNIT.) (rar) columbă, (pop.) porumboaică, (înv. și reg.) porumbă, (reg.) hulubiță, porumbea, porumboaie, (Ban.) golîmbiță.

Intrare: porumbiță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • porumbiță
  • porumbița
plural
  • porumbițe
  • porumbițele
genitiv-dativ singular
  • porumbițe
  • porumbiței
plural
  • porumbițe
  • porumbițelor
vocativ singular
  • porumbiță
  • porumbițo
plural
  • porumbițelor
porâmbiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
porângiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
porombiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
porungiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

porumbiță, porumbițesubstantiv feminin

  • 1. Femela porumbelului; porumbă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Porumbițe... cu aripele întinse și-ncordate, zboară către dulcele lor cuib. ODOBESCU, S. III 34. DLRLC
    • format_quote Copiliță, drăguliță, Cu sîn alb de porumbiță, Împle cupa mea de vin. ALECSANDRI, P. P. 206. DLRLC
    • 1.1. Epitet pentru o fată sau o femeie iubită. DEX '09
      • format_quote Vii, scumpă porumbiță, Sărind pe deal, ca pui de cerb, Jucînd a ta cosiță Prin crinii cîmpului. COȘBUC, P. II 215. DLRLC
      • format_quote Porumbița mea, îi răspunse împăratul, împărăția mea și eu sîntem supuși ascultători ai poruncilor tale. ISPIRESCU, L. 29. DLRLC
etimologie:
  • Porumb + sufix -iță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.