14 definiții pentru porfir porfiră


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PORFÍR, porfire, s. n. Rocă vulcanică dură, formată din cristale mari de feldspat, cuarț etc. înglobate într-o masă de feldspat măruntă sau sticloasă. [Var.: (reg.) porfíră s. f.] – Din ngr. porfirítis, fr. porphyre.

PORFÍR, porfire, s. n. Rocă vulcanică dură, formată din cristale mari de feldspat, cuarț etc. înglobate într-o masă de feldspat măruntă sau sticloasă. [Var.: (reg.) porfíră s. f.] – Din ngr. porfirítis, fr. porphyre.

PORFÍR s. n. Rocă eruptivă, formată din cristale mari de feldspat înglobate într-o masă de culoare variabilă; se întrebuințează, datorită durității ei, în arhitectură. Cei ce sosesc în Georgia descoperă un întreg popor ai cărui oameni par, în mijlocul munților de granit și porfir, statui nesfărîmate ale unei frumuseți ideale. BOGZA, M. S. 112. Sfincși pe socluri de-alabastru, așezați pe două rînduri De la scara care duce pe platforma de porfir... S-odihnesc cu moliciune printre flori de trandafir. MACEDONSKI, O. I 103. Îi arătară două statuete de bronz... și o colonetă, de porfir. NEGRUZZI, S. I 203. – Variantă: porfíră (SADOVEANU, D. P. 12) s. f.

PORFÍR s.n. Rocă vulcanică cristalină foarte dură, formată din feldspat. [< fr. porphyre, cf. gr. porphyra – purpură].

PORFÍR1 s. n. rocă magmatică efuzivă asemănătoare granitului, formată din ostoză, cuarț, mică și hornblendă. (< gr. porphyr, fr. porphyre)

PORFÍR ~e n. Rocă eruptivă foarte dură, cristalizată, de culoare roșie-purpurie, întrebuințată în arhitectură. /<ngr. porfír, fr. porphyre

porfir n. 1. stâncă roșie, pestriță; 2. piatră bazaltică foarte dură, roșie sau neagră: în havuzul de porfir BOL.

*porfír n., pl. urĭ (fr. porphyre, d. it. pórfiro și pórfido, d. ngr. porfyros, care vine d. vgr. porphyrites, porfir; lat. porphyrites. V. profir). Min. Un fel de marmură foarte dură roșie saŭ verde și pătată. – În Trans. porfiră, fem. după porfiră 1 saŭ sîrb. porfira.

PORFÍRĂ2 s. f. v. porfir.

PORFÍRĂ2 s. f. v. porfir.

PORFÍRĂ1 s. f. v. porfir.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

porfír (rocă) s. n., (feluri) pl. porfíre

porfír (rocă vulcanică) s. n., (feluri) pl. porfíre


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

porfíră (porfíre), s. f.1. (Înv.) Purpură. – 2. Rocă vulcanică dură. Mgr. πορφύρα, în parte prin intermediul sl. porŭfira; cu al doilea sens, prin fr. porphyre. Este dubletul lui porfir (var. profiriu), adj. (roșu-deschis, se zice despre vinuri), din ngr. προφύρα; profiră (var. prohiră), s. f. (varietate de struguri).

Intrare: porfir
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • porfir
  • porfirul
  • porfiru‑
plural
  • porfire
  • porfirele
genitiv-dativ singular
  • porfir
  • porfirului
plural
  • porfire
  • porfirelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • porfi
  • porfira
plural
  • porfire
  • porfirele
genitiv-dativ singular
  • porfire
  • porfirei
plural
  • porfire
  • porfirelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

porfir porfiră

  • 1. Rocă vulcanică dură, formată din cristale mari de feldspat, cuarț etc. înglobate într-o masă de feldspat măruntă sau sticloasă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 3 exemple
    exemple
    • Cei ce sosesc în Georgia descoperă un întreg popor ai cărui oameni par, în mijlocul munților de granit și porfir, statui nesfărîmate ale unei frumuseți ideale. BOGZA, M. S. 112.
      surse: DLRLC
    • Sfincși pe socluri de-alabastru, așezați pe două rînduri De la scara care duce pe platforma de porfir... S-odihnesc cu moliciune printre flori de trandafir. MACEDONSKI, O. I 103.
      surse: DLRLC
    • Îi arătară două statuete de bronz... și o colonetă, de porfir. NEGRUZZI, S. I 203.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Rocă magmatică efuzivă asemănătoare granitului, formată din ostoză, cuarț, mică și hornblendă.
      surse: MDN '00
    • diferențiere Rocă eruptivă foarte dură, cristalizată, de culoare roșie-purpurie, întrebuințată în arhitectură.
      surse: NODEX

etimologie: