porfir¹ sn [At: CANTEMIR, I. I. I, 168 / V: (înv) ~ă sf / S și: porphyr / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: ngr πορφύρ, fr porphyre] 1 Rocă vulcanică dură, din cristale de feldspat, cuarț etc., înglobate într-o masă de feldspat măruntă sau sticloasă, și folosită în construcții ca stâlpi, coloane, socluri etc. 2 (Pgn) Rocă cu structură asemănătoare cu cea a porfirului (1). 3-4 (Spc) (Bucată de) marmură¹ de diverse culori.