18 definiții pentru policandru polecandru policand policandel poligandru


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POLICÁNDRU, policandre, s. n. Candelabru cu mai multe brațe. – Din ngr. polikándelon.

POLICÁNDRU, policandre, s. n. Candelabru cu mai multe brațe. – Din ngr. polikándelon.

policandru sn [At: (a. 1588) CUV. D. BĂTR. I, 195/11 / V: (înv) ~lec~, policand, ~del, ~iga~ / Pl: ~re, (înv) ~ri / E: ngr πολυκάνδηλον] (Asr) Candelabru cu mai multe brațe Si: lustră.

POLICÁNDRU, policandre, s. n. Candelabru cu mai multe brațe, atîrnat de tavan; lustru3. Mingea sare pînă la policandrul din tavanul salonului, unde turbură grozav liniștea ciucurilor de cristal! CARAGIALE, O. II 166. De-abie o însărat și nici măcar nu s-o aprins policandrele. ALECSANDRI, T. I 148. ◊ Fig. Policandrele înalte ale brazilor îi vegheau în tăcere și măreție. DUMITRIU, N. 212. Uriașul policandru al cerului își aprinde, una cîte una, luminile. GÎRLEANU, L. 18. – Pl. și: (m.) policandri (CREANGĂ, P. 141).

POLICÁNDRU ~e n. Suport frumos ornamentat cu mai multe brațe pentru lumânări sau becuri electrice, care se atârnă de tavan; lustră; candelabru. /<ngr. polikándelon

policandru n. candelabru. [Gr. mod. POLYKÁNDILON, cu mai multe lumini].

policándru n., pl. e (ngr. poly-kándilon, d. polý, mult, și kandila saŭ -ntila, kandíli saŭ -ntíli, lampă. V. candelă). Candelabru. – Vechĭ și polec- și polig-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

policándru s. n., art. policándrul; pl. policándre

policándru s. n., art. policándrul; pl. policándre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POLICANDRU s. candelabru. (~ cu șase brațe.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

policándru (policándre), s. n. – Candelabru. Mgr. πολυϰάνδηλον (Murnu 46), cf. candelă, rus. panikandilo.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

policándru, policandre și policandruri s. n. Suport pentru lumânări sau becuri electrice din bronz sau cristal, cu 12, 24 sau mai multe brațe, atârnat de plafon în biserici sau edificii civile; candelabru. Luminile aprinse ale candelabrului simbolizează stelele de pe bolta cerească, precum și virtuțile creștinești. [Var.: policánd, policándel s. n.] – Din gr. polikandilon.

Intrare: policandru
policandru substantiv neutru
substantiv neutru (N37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • policandru
  • policandrul
  • policandru‑
plural
  • policandre
  • policandrele
genitiv-dativ singular
  • policandru
  • policandrului
plural
  • policandre
  • policandrelor
vocativ singular
plural
polecandru
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
policand
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
policandel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poligandru
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)