opțiuni
  • info

14 definiții pentru lustră

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LUSTRĂ, lustre, s. f. Lampă ornamentală, cu mai multe brațe, suspendată de plafonul unei încăperi. [Var.: (înv.) lustru s. n.] – Din fr. lustre.

LUSTRĂ, lustre, s. f. Lampă ornamentală, cu mai multe brațe, suspendată de plafonul unei încăperi. [Var.: (înv.) lustru s. n.] – Din fr. lustre.

lustră1 sf [At: DEX / V: (înv) lustru1 sn / Pl: ~re / E: fr lustre] Lampă ornamentală, cu mai multe brațe, suspendată de plafonul unei încăperi.

LUSTRĂ s. f. v. lustru3.

LUSTRĂ s.f. Lampă ornamentală cu mai multe brațe, care se atîrnă de tavan. [Var. lustru s.n. / < fr. lustre].

LUSTRĂ s. f. lampă ornamentală cu mai multe brațe, suspendată de plafon. (< fr. lustre, it. lustrino)

LUSTRĂ ~e f. Suport frumos ornamentat cu mai multe brațe pentru lumânări sau becuri electrice, care se atârnă de tavan; candelabru; policandru. [Sil. lus-tră] /<fr. lustre[1]

  1. Var. lustru — LauraGellner

LUSTRU3 s. n. v. lustră.

lustru2 sn vz lustră

LUSTRU3, lustre, s. n. Lampă cu mai multe brațe, de obicei suspendată de plafonul unei încăperi mari, folosită ca podoabă, ca ornament. Patru lumînări într-un lustru și două în sfeșnicele de pe masă luminau turbure sala. CĂLINESCU, I. C. 97. – Variantă: lustră s. f.

LUSTRU s.n. v. lustră.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

lustră (lampă) s. f., g.-d. art. lustrei; pl. lustre

lustră (lampă) s. f., g.-d. art. lustrei; pl. lustre

lustră (lampă) s. f., g.-d. art. lustrei; pl. lustre[1]

  1. Var. lustru — LauraGellner

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LÚSTRĂ (< fr.) s. f. Lampă ornamentală cu mai multe brațe, suspendată de plafon. Cunoscută din sec. 9 în Orientul Mijlociu, a fost folosită mai ales în Spania și Italia. Inițial era alcătuită din patru brațe orizontale din lemn sculptat, așezate, de obicei, în formă de cruce, prevăzute cu locașuri pentru lumânări sau ulei.

Intrare: lustră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lustră
  • lustra
plural
  • lustre
  • lustrele
genitiv-dativ singular
  • lustre
  • lustrei
plural
  • lustre
  • lustrelor
vocativ singular —
plural —
lustru1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N37)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lustru
  • lustrul
  • lustru‑
plural
  • lustre
  • lustrele
genitiv-dativ singular
  • lustru
  • lustrului
plural
  • lustre
  • lustrelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lustră, lustresubstantiv feminin

  • 1. Lampă ornamentală, cu mai multe brațe, suspendată de plafonul unei încăperi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: candelabru policandru
    • format_quote Patru lumînări într-un lustru și două în sfeșnicele de pe masă luminau turbure sala. CĂLINESCU, I. C. 97. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.