8 definiții pentru polemologie

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POLEMOLOGIE s. f. Ramură a științelor politice care studiază războaiele ca fenomen sociologic. – Din fr. polémologie.

POLEMOLOGIE s. f. Ramură a științelor politice care studiază războaiele ca fenomen sociologic. – Din fr. polémologie.

polemologie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr polémologie] Știință care studiază cauzele izbucnirii războiului, diferitele forme sub care se manifestă acesta ca fenomen social, funcțiile și efectele sale.

POLEMOLOGIE s.f. Disciplină care studiază cauzele războaielor, diferitele forme sub care se manifestă războiul ca fenomen social, funcțiunile și efectele sale, cu scopul de a trage concluzii asupra evitării războaielor. [Ge. -iei. / < fr. polémologie, cf. gr. polemos – război, logos – știință].

POLEMOLOGIE s. f. studiu științific al războaielor ca fenomene sociale, al cauzelor, efectelor, forțelor motrice, obiectivelor și funcțiilor lor. (< fr. polémologie)

polemologie s. f.Polemologia reprezintă un «capitol al sociologiei» de dată relativ recentă.” Sc. 12 I 78 p. 4. ◊ Polemologie. Termenul, ca atare, a fost creat la sfârșitul anilor ’50 de Gaston Bouthoul, pentru a desemna un «nou capitol al sociologiei»: studiului științific al războiului.” Cont. 10 III 78 p. 2. ◊ „Un loc aparte îl ocupă în ansamblul științei, sau științelor păcii polemologia, care își propune să analizeze căile de limitare și eradicare a conflictelor și războaielor. Pe plan concret, polemologia are menirea să cerceteze dinamica, morfologia, dezvoltarea și soluționarea tensiunilor și diferendelor dintre grupuri de state sau dintre state individuale.” Fl. 8 II 85 p. 31 (din fr. polémologie, engl. polemology, it. polemologia; DMN 1949, BD 1968, DPN 1970; Th. Hristea în R.lit. 11 XI 76 p. 9; D.Filoz.; DN3, DEX-S)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

polemologie s. f., g.-d. art. polemologiei

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

POLEMO- „război, luptă”. ◊ gr. polemos „bătălie, luptă” > fr. polémo-, engl. id. > rom. polemo-.~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază războiul ca fenomen social.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

POLEMOLOGÍE (< fr.; {s} gr. polemos „război” + logos „știință”) s. f. Ramură a științei politice având ca obiect studiul războaielor ca fenomen social, al cauzelor, efectelor, obiectivelor și funcțiilor lor, cu scopul înlăturării acestora din viața societății. Conceptul a fost stabilit (1945) de sociologul francez Gaston Bouthoul, fondatorul unui institut francez de specialitate.

Intrare: polemologie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • polemologie
  • polemologia
plural
genitiv-dativ singular
  • polemologii
  • polemologiei
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

polemologiesubstantiv feminin

  • 1. Ramură a științelor politice care studiază războaiele ca fenomen sociologic. DEX '09 DEX '98
    • diferențiere Disciplină care studiază cauzele războaielor, diferitele forme sub care se manifestă războiul ca fenomen social, funcțiunile și efectele sale, cu scopul de a trage concluzii asupra evitării războaielor. DN
    • diferențiere Studiu științific al războaielor ca fenomene sociale, al cauzelor, efectelor, forțelor motrice, obiectivelor și funcțiilor lor. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.