13 definiții pentru polc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POLC, polcuri, s. n. Unitate militară în Țările Române, la sfârșitul Evului Mediu, corespunzătoare regimentului. – Din ucr., rus. polk.

polc sn [At: URECHE, L. 138 / Pl: ~uri / E: ucr, rs полк] 1 (Înv) Unitate militară în țările române, la sfârșitul Evului Mediu, corespunzătoare regimentului de mai târziu. 2 (Îvr) Legiune în armata romană.

POLC, polcuri, s. n. Unitate militară în țările române, la sfârșitul evului mediu, corespunzătoare regimentului. – Din ucr., rus. polk.

POLC, polcuri, s. n. (Învechit) Regiment. Un polc de călăreți s-arătă în capul Măgurei. DELAVRANCEA, S. 201. În Liunevil sînt acum trii polcuri de dragoni. KOGĂLNICEANU, S. 44.

POLC ~uri n. (în Moldova medievală) Subdiviziune militară, corespunzătoare regimentului, în care se grupau oștenii țării în timp de război. /<rus. polk

POLC s.n. (Mold.) 1. Veche unitate militară, corespunzătoare regimentului de mai tîrziu. A: S-au schimbat polcurile, de au intrat oastea proaspătă in cetate. PSEUDO-COSTIN, 29v. Aflară că vine un polc al rușilor de la Plescovie. VP; 55r; cf. URECHE; NECULCE; PSEUDO-MUSTE. // B: Polcurile taberii lui Ruvim. BIBLlA (1688). 2. Legiune romană. Antonie Frian acelui întîi deregătoriului a darcomanilor, a ulpiianilor, a lui Traian, a sarmaților oroșan, sabinul, purcătoriu a treisprădzece polcuri, au vieluil ani 30. NCL I, 49. Din polcurile și coloniile (adecă sloboziile), pre carile Traian... li-au adus in Dachia, valahii aceștia să trag. CANTEMIR, HR.; cf. CANTEMIR, IST. Etimologie: ucr., rus. polk. Vezi și polcovnic. Cf. o r t a.

polc n. regiment (învechit): un polc de călăreți. [Rus. POLKŬ].

polc n., pl. urĭ (rus. polk. V. pîlc). Vechĭ. Regiment.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: polc
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • polc
  • polcul
  • polcu‑
plural
  • polcuri
  • polcurile
genitiv-dativ singular
  • polc
  • polcului
plural
  • polcuri
  • polcurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)