14 definiții pentru poetastru


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POETÁSTRU, poetaștri, s. m. (Livr.) Poetaș. [Pr.: po-e-] – Din fr. poétastre, it. poetastro.

poetastru sm [At: MAIORESCU, CR. I, ap. DLR / Pl: ~aștri, (iuz) ~ri / E: fr poétastre, it poetastro] (Dep) Poetaș (3).

POETÁSTRU, poetaștri, s. m. (Depr.) Poetaș. [Pr.: po-e-] – Din fr. poétastre, it. poetastro.

POETÁSTRU, poetaștri, s. m. Poet mediocru, lipsit de talent; poetaș.

POETÁSTRU s.m. (Depr.) Poet lipsit de talent; poetard. [< fr. poétastre, it. poetastro].

POETÁSTRU s. m. (depr.) poet mediocru, lipsit de talent; poetard. (< fr. poétastre, it. poetastro)

POETÁSTRU ~ștri m. depr. Poet lipsit de talent; versificator; poetaș. [Sil. po-e-] /<fr. poétastre

*poetástru, -ă s. (it. poetastro). Poet prost, poetă proastă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

poetástru (livr.) s. m., art. poetástrul; pl. poetáștri, art. poetáștrii

poetástru s. m., art. poetástrul; pl. poetáștri, art. poetáștrii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POETÁSTRU s. (depr.) poetard, poetaș.

POETASTRU s. (depr.) poetard, poetaș.

Intrare: poetastru
substantiv masculin (M63)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poetastru
  • poetastrul
  • poetastru‑
plural
  • poetaștri
  • poetaștrii
genitiv-dativ singular
  • poetastru
  • poetastrului
plural
  • poetaștri
  • poetaștrilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)