14 definiții pentru podmet

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PODMET, podmeturi, s. n. (Reg.) Momeală, nadă. [Pl. și: podmete] – Din sl. podŭmetŭ.

PODMET, podmeturi, s. n. (Reg.) Momeală, nadă. [Pl. și: podmete] – Din sl. podŭmetŭ.

podmet sn [At: POLIZU / V: potm~ / Pl: ~uri, ~e / E: slv подъмєтъ] 1 (Înv) Ciucure. 2 (Trs; înv) Nadă1.

PODMET s. n. (Regional) Momeală, nadă.

podmet n. momeală. [Slav. PODŬMETŬ, moț, fir (rus. PODMETŬ, aruncare pe d’asupra, băgare pe ascuns)].

podmét și potmét n., pl. urĭ (vsl. podŭmetŭ, cĭucure, d. podŭ-mesti, a zăcea, rus. podmëtka, pingea, talpă noŭă, podméstĭ, podmetátĭ, a arunca dedesupt, a da în colo măturînd. V. predmet, omăt). Vest. Rar. Momeală, nadă, lucru care momește.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

podmet (reg.) s. n., pl. podmeturi

podmet (reg.) s. n., pl. podmeturi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PODMET s. v. amorsă, momeală, nadă.

podmet s. v. AMORSĂ. MOMEALĂ. NADĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

podmet (podmeturi), s. n. – Nadă, momeală. Sl. podŭmetŭ, atestat numai cu sensul de „plasă”, dar care trebuie să fi însemnat și „ceea ce este depus”, din podŭmesti „a sta întins”, cf. rus. podmet „acțiunea de a arunca” (Miklosich, Slaw. Elem., 37; Cihac, II, 189; Conev 98). De aici și pogmată, s. f. (Maram., fir care închide gîtul cămășii), în loc de *podmată, cf. sb. podmetača „zăvor, ivăr”.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

podmet, podmeturi, s.n. (înv. și reg.) 1. momeală, nadă. 2. ciucure.

Intrare: podmet
podmet1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • podmet
  • podmetul
  • podmetu‑
plural
  • podmeturi
  • podmeturile
genitiv-dativ singular
  • podmet
  • podmetului
plural
  • podmeturi
  • podmeturilor
vocativ singular
plural
potmet
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
podmet2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • podmet
  • podmetul
  • podmetu‑
plural
  • podmete
  • podmetele
genitiv-dativ singular
  • podmet
  • podmetului
plural
  • podmete
  • podmetelor
vocativ singular
plural
potmet
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

podmet, podmeturisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.