3 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

poca i vz poc1

POC interj. Cuvânt care redă un sunet (înfundat) produs de lovirea cu (sau de) un obiect tare, de o izbitură, de descărcarea unei arme, de ceva care plesnește sau crapă, de bătăile (repetate) în ușă etc. – Onomatopee.

POC interj. Cuvânt care redă un sunet (înfundat) produs de lovirea cu (sau de) un obiect tare, de o izbitură, de descărcarea unei arme, de ceva care plesnește sau crapă, de bătăile (repetate) în ușă etc. – Onomatopee.

poc3 s [At: L. COSTIN, GR. BĂN. II, 153 / Pl: nct / E: nct] (Reg) Nuia.

poc2 sn [At: PĂCALĂ, M. R. 265 / V: sf paucă sf / Pl: ~uri / E: mg pók] (Trs) Boală la cai care constă din umflături foarte dure la picioare.

poc1 i [At: DRĂGHICI, R. 74/5 / V: ~a, (reg) poac / E: fo] (Are; îcr alte interjecții) Cuvânt care redă un: 1 Zgomot înfundat produs de lovirea cu sau de un obiect tare. 2 Zgomot produs de o izbitură (puternică). 3 Zgomot produs de descărcarea unei arme de foc. 4 Zgomot produs de ceva care cade cu putere. 5 Zgomot produs de ceva care plesnește sau crapă. 6 Zgomot produs de bătăile repetate la ușă.

poc4 sn [At: ALR II/I, MN 18, 6932/310 / Pl: ~uri / E: cf pocumpăr] 1 (Reg) Favorit pe obraz. 2 (Pex) Muscă.

po2 sf vz pocie1

țoc-în-poc si [At: MÎNDRESCU, I. G. 98 / V: țoc-un-poc (S și: țocunpoc), țocumpoc, țoac-în-poac, țac-în-pac, țeac-un-pac (S și: țeacunpac) / E: ger (mit) Sack und Pack, mg cakompakk] 1 (Reg; Îlav) Cu ~ Cu toate lucrurile pe care le are cineva. 2 (Pex; îal) Cu totul. 3 (Arg; îe) A fi agățat cu ~ A fi prins asupra faptului.

POC interj. Onomatopee care redă un sunet (înfundat) produs de lovirea cu (sau de) un obiect tare, de o izbitură, de o descărcătură de armă, de ceva ce plesnește sau crapă, de bătăile (repetate) în ușă etc. V. boc, trosc, pleosc. Ajung în pădure, opresc carul; poc! poc! trosc! se aude în toate părțile și cînd cel dintîi copac a căzut la pămînt... s-aruncă asupră-i și-l urcă în car. SEVASTOS, N. 82. Sloboade pușca și face poc! RETEGANUL, P. III 14. Nici una, nici două, poc cu maiul în capul tîlharului. ȘEZ. III 23.

POC interj. (se folosește pentru a reda zgomotul produs de lovirea a două obiecte tari, de o împușcătură etc.). /Onomat.

poc! int. exprimă sgomotul ce face un corp când lovește pe altul sau când crapă: poc! cu măciuca. [Onomatopee].

poc, interj. care arată sunetu cĭocanuluĭ de fer care lovește în metal, huĭetu uneĭ pocniturĭ de pușcă, a uneĭ loviturĭ în capu cuĭva ș. a. V. pac, boc, cĭoc, pleosc, trosc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POC interj. 1. pac! (~! se aude o armă de foc.) 2. boc! (~! se aude în poartă.)

POC interj. 1. pac! (~! se aude o armă de foc.) 2. boc! (~! se aude în poartă.)

arată toate definițiile

Intrare: Poca
nume propriu (I3)
  • Poca
Intrare: poc
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • poc
  • silabație: pau-că info
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paucă
  • pauca
plural
  • pauce
  • paucele
genitiv-dativ singular
  • pauce
  • paucei
plural
  • pauce
  • paucelor
vocativ singular
plural
poac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pocă
pocă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

poc paucă poac poca

  • 1. Cuvânt care redă un sunet (înfundat) produs de lovirea cu (sau de) un obiect tare, de o izbitură, de descărcarea unei arme, de ceva care plesnește sau crapă, de bătăile (repetate) în ușă etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: boc (interj.) pac (interj.) attach_file 3 exemple
    exemple
    • Ajung în pădure, opresc carul; poc! poc! trosc! se aude în toate părțile și cînd cel dintîi copac a căzut la pămînt... s-aruncă asupră-i și-l urcă în car. SEVASTOS, N. 82.
      surse: DLRLC
    • Sloboade pușca și face poc! RETEGANUL, P. III 14.
      surse: DLRLC
    • Nici una, nici două, poc cu maiul în capul tîlharului. ȘEZ. III 23.
      surse: DLRLC

etimologie: