2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PNEUMÁTICĂ s.f. Parte a fizicii care studiază proprietățile aerului și ale altor gaze. [< fr. pneumatique].

PNEUMÁTIC, -Ă, pneumatici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre mașini, aparate, utilaje etc.) Care funcționează cu aer comprimat. ♦ Care este folosit la comprimarea sau la deplasarea aerului. 2. S. f. Parte a fizicii care studiază proprietățile aerului și ale altor gaze. [Pr.: pne-u-] – Din fr. pneumatique, lat. pneumaticus, it. pneumatico.

PNEUMÁTIC, -Ă, pneumatici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre mașini, aparate, utilaje etc.) Care funcționează cu aer comprimat. ♦ Care este folosit la comprimarea sau la deplasarea aerului. 2. S. f. Parte a fizicii care studiază proprietățile aerului și ale altor gaze. [Pr.: pne-u-] – Din fr. pneumatique, lat. pneumaticus, it. pneumatico.

pneumatic, ~ă [At: AMFILOHIE, G. F. 28r/8 / P: pne-u~ / V: (înv) pnevm~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr pneumatique, ger pneumatisch, lat pneumaticus, it pneumatico] 1 a (D. sisteme tehnice) Care funcționează cu aer, la o presiune diferită de presiunea atmosferică. 2 a Care este folosit la comprimarea sau la deplasarea aerului. 3 sf Parte a fizicii care studiază proprietățile aerului și ale altor gaze.

PNEUMÁTIC, -Ă, pneumatici, -e, adj. 1. Care funcționează cu aer comprimat. Frînă pneumatică. 2. Care comprimă sau evacuează aerul. Pompă pneumatică. – Pronunțat: pne-u-.

PNEUMÁTIC, -Ă adj. 1. Care funcționează cu aer comprimat. 2. Care comprimă aerul sau evacuează aerul comprimat. [Pron. pne-u-. / cf. fr. pneumatique].

PNEUMÁTIC, -Ă I. adj. 1. care funcționează cu aer comprimat. 2. care comprimă aerul sau evacuează aerul comprimat. II. s. f. parte a fizicii care studiază proprietățile aerului și ale gazelor. (< fr. pneumatique, lat. pneumaticus, it. pneumatico)

PNEUMÁTIC ~că (~ci, ~ce) 1) (despre mașini, utilaje etc.) Care funcționează cu aer comprimat. Ciocan ~. 2) Care servește la comprimarea sau la evacuarea aerului. Mașină ~că. 3) Care se umflă cu aer comprimat. Barcă ~că. [Sil. pne-u-] /<fr. pneumatique, lat. pneumaticus

pneumatic a. relativ la aer: mașină pneumatică, cu care se scoate aerul dintr’un recipient.

*pneŭmátic, -ă adj. (vgr. pneumatikós, d. pneûma, suflare, pneúmon, plămîn. V. plămîn). Fiz. Din care se poate scoate aeru (ca mașina numită pneŭmatică, din al căreĭ clopot se poate scoate aeru). Care se poate umplea cu aer (ca roatele unor vehicule ale căror obezĭ îs înconjurate de un tub umplut cu aer): roate pneŭmatice. Poștă pneŭmatică, aceĭa care expediază scrisorile pin cutiĭ puse în tuburĭ lungĭ și împinse cu ajutoru aeruluĭ. S. f. Știința proprietățiĭ aeruluĭ și gazurilor. S. n., pl. e. Tub de caucĭuc care se poate unfla cu aer și care se pune la roatele vehiculelor ca să nu zdruncine.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pneumátică (pne-u-) s. f., g.-d. art. pneumáticii

pneumátică s. f. (sil. pne-u-), g.-d. art. pneumáticii

pneumátic (pne-u-) adj. m., pl. pneumátici; f. pneumátică, pl. pneumátice

pneumátic adj. m. (sil. pne-u-), pl. pneumátici; f. sg. pneumátică, pl. pneumátice

Intrare: pneumatică
pneumatică substantiv feminin
  • silabație: pne-u- info
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pneumatică
  • pneumatica
plural
genitiv-dativ singular
  • pneumatici
  • pneumaticii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pneumatic
pneumatic adjectiv
  • silabație: pne-u- info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pneumatic
  • pneumaticul
  • pneumaticu‑
  • pneumatică
  • pneumatica
plural
  • pneumatici
  • pneumaticii
  • pneumatice
  • pneumaticele
genitiv-dativ singular
  • pneumatic
  • pneumaticului
  • pneumatice
  • pneumaticei
plural
  • pneumatici
  • pneumaticilor
  • pneumatice
  • pneumaticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)