16 definiții pentru planisi
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PLANISI, planisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A ademeni, a amăgi, a înșela pe cineva pentru a-l supune voinței sale; a încânta, a seduce. ♦ Refl. A se supune voinței cuiva, a se lăsa ademenit, sedus. – Din ngr. eplánisa (aor. lui planó).
PLANISI, planisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A ademeni, a amăgi, a înșela pe cineva pentru a-l supune voinței sale; a încânta, a seduce. ♦ Refl. A se supune voinței cuiva, a se lăsa ademenit, sedus. – Din ngr. eplánisa (aor. lui planó).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
planisi1 [At: (a. 1710), ap. DR. I, 46 / V: plăn~, paln~ / Pzi: ~sesc / E: ngr επλάνισα (aor πλανσᾳ)] 1 vt (Îvr) A înșela pe cineva pentru a supune voinței sale Si: a ademeni, a amăgi. 2 vt (Îvr) A încânta pe cineva pentru a seduce. 3 vt (Reg; pex) A îndupleca. 4 vr (Înv) A se lăsa ademenit, supunându-se voinței cuiva. 5 vr (Înv) A se lăsa sedus.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
planisi2 vt [At: PONTBRIANT, D. / V: ~sa / Pzi: ~sesc / E: ngr πλανίσῶ[1]] (Îdt) A nivela o suprafață Si: a netezi. corectat(ă)
- În original, etimol. ngr este tipărită incorect: πλανίςῶ — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PLANISI, planisesc, vb. IV. Tranz. (Grecism învechit) A ademeni, a amăgi, a înșela (pentru a supune pe cineva voinței sale); a încînta, a seduce. Începu să vorbească cam alene, cu niște cuvinte mieroase și ademenitoare de ar fi planisit nu numai pe oameni, dară și... pietrele. ISPIRESCU, U. 8. ♦ Refl. A se supune voinței cuiva; a se lăsa robit, stăpînit de cineva. Biata femeie, slabă ca toate femeile, se planisi dascălului. ISPIRESCU, L. 270.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
planisì v. a înduioșa: ar fi planisit și înseși pietrele ISP. [Gr. mod. PLANÉVO, a seduce, prin intermediarul aorisitului].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
palnisi v vz planisi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
planisa v vz planisi2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
plănisi v vz planisi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
planisésc v. tr. (ngr. planó și -névo, aor. plánisa, seduc). Munt. Rar azĭ. Înduĭoșez. V. refl. A se planisi cuĭva (Isp.), a se potrivi luĭ, a-ĭ face pe plac.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
planisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. planisesc, 3 sg. planisește, imperf. 1 planiseam; conj. prez. 1 sg. să planisesc, 3 să planisească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
planisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. planisesc, imperf. 3 sg. planisea; conj. prez. 3 să planisească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
planisi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. planisesc, imperf. 3 sg. planisea; conj. prez. 3 sg. și pl. planisească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PLANISI vb. v. ademeni, amăgi, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
planisi vb. v. ADEMENI. AMĂGI. ÎNCÎNTA. ÎNȘELA. MINȚI. MOMI. PĂCĂLI. PROSTI. PURTA. TRIȘA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
planisi (planisesc, planisit), vb. – A ademeni, a înșela. Ngr. πλανῶ, aorist πλάνησα (Tiktin; Gáldi 229).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
planisi2, planisesc, vb. IV (înv.) a nivela, a netezi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
planisi, planisescverb
- 1. A ademeni, a amăgi, a înșela pe cineva pentru a-l supune voinței sale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Începu să vorbească cam alene, cu niște cuvinte mieroase și ademenitoare de ar fi planisit nu numai pe oameni, dară și... pietrele. ISPIRESCU, U. 8. DLRLC
- 1.1. A se supune voinței cuiva, a se lăsa ademenit, sedus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Biata femeie, slabă ca toate femeile, se planisi dascălului. ISPIRESCU, L. 270. DLRLC
-
-
etimologie:
- eplánisa (aoristul lui planó). DEX '09 DEX '98