opțiuni
  • info

16 definiții pentru planisi

din care

Explicative DEX

PLANISI, planisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A ademeni, a amăgi, a înșela pe cineva pentru a-l supune voinței sale; a încânta, a seduce. ♦ Refl. A se supune voinței cuiva, a se lăsa ademenit, sedus. – Din ngr. eplánisa (aor. lui planó).

PLANISI, planisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A ademeni, a amăgi, a înșela pe cineva pentru a-l supune voinței sale; a încânta, a seduce. ♦ Refl. A se supune voinței cuiva, a se lăsa ademenit, sedus. – Din ngr. eplánisa (aor. lui planó).

planisi1 [At: (a. 1710), ap. DR. I, 46 / V: plăn~, paln~ / Pzi: ~sesc / E: ngr επλάνισα (aor πλανσᾳ)] 1 vt (Îvr) A înșela pe cineva pentru a supune voinței sale Si: a ademeni, a amăgi. 2 vt (Îvr) A încânta pe cineva pentru a seduce. 3 vt (Reg; pex) A îndupleca. 4 vr (Înv) A se lăsa ademenit, supunându-se voinței cuiva. 5 vr (Înv) A se lăsa sedus.

planisi2 vt [At: PONTBRIANT, D. / V: ~sa / Pzi: ~sesc / E: ngr πλανίσῶ[1]] (Îdt) A nivela o suprafață Si: a netezi. corectat(ă)

  1. În original, etimol. ngr este tipărită incorect: πλανίςῶ — LauraGellner

PLANISI, planisesc, vb. IV. Tranz. (Grecism învechit) A ademeni, a amăgi, a înșela (pentru a supune pe cineva voinței sale); a încînta, a seduce. Începu să vorbească cam alene, cu niște cuvinte mieroase și ademenitoare de ar fi planisit nu numai pe oameni, dară și... pietrele. ISPIRESCU, U. 8. ♦ Refl. A se supune voinței cuiva; a se lăsa robit, stăpînit de cineva. Biata femeie, slabă ca toate femeile, se planisi dascălului. ISPIRESCU, L. 270.

planisì v. a înduioșa: ar fi planisit și înseși pietrele ISP. [Gr. mod. PLANÉVO, a seduce, prin intermediarul aorisitului].

palnisi v vz planisi1

planisa v vz planisi2

plănisi v vz planisi1

planisésc v. tr. (ngr. planó și -névo, aor. plánisa, seduc). Munt. Rar azĭ. Înduĭoșez. V. refl. A se planisi cuĭva (Isp.), a se potrivi luĭ, a-ĭ face pe plac.

Ortografice DOOM

planisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. planisesc, 3 sg. planisește, imperf. 1 planiseam; conj. prez. 1 sg. să planisesc, 3 să planisească

planisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. planisesc, imperf. 3 sg. planisea; conj. prez. 3 să planisească

planisi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. planisesc, imperf. 3 sg. planisea; conj. prez. 3 sg. și pl. planisească

Etimologice

planisi (planisesc, planisit), vb. – A ademeni, a înșela. Ngr. πλανῶ, aorist πλάνησα (Tiktin; Gáldi 229).

Sinonime

PLANISI vb. v. ademeni, amăgi, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa.

planisi vb. v. ADEMENI. AMĂGI. ÎNCÎNTA. ÎNȘELA. MINȚI. MOMI. PĂCĂLI. PROSTI. PURTA. TRIȘA.

Regionalisme / arhaisme

planisi2, planisesc, vb. IV (înv.) a nivela, a netezi.

Intrare: planisi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • planisi
  • planisire
  • planisit
  • planisitu‑
  • planisind
  • planisindu‑
 singular plural
  • planisește
  • planisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • planisesc
 (să)
  • planisesc
  • planiseam
  • planisii
  • planisisem
a II-a (tu)
  • planisești
 (să)
  • planisești
  • planiseai
  • planisiși
  • planisiseși
a III-a (el, ea)
  • planisește
 (să)
  • planisească
  • planisea
  • planisi
  • planisise
plural I (noi)
  • planisim
 (să)
  • planisim
  • planiseam
  • planisirăm
  • planisiserăm
  • planisisem
a II-a (voi)
  • planisiți
 (să)
  • planisiți
  • planiseați
  • planisirăți
  • planisiserăți
  • planisiseți
a III-a (ei, ele)
  • planisesc
 (să)
  • planisească
  • planiseau
  • planisiră
  • planisiseră
palnisi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
planisa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plănisi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

planisi, planisescverb

  • 1. învechit A ademeni, a amăgi, a înșela pe cineva pentru a-l supune voinței sale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ademeni amăgi seduce încânta înșela
    • format_quote Începu să vorbească cam alene, cu niște cuvinte mieroase și ademenitoare de ar fi planisit nu numai pe oameni, dară și... pietrele. ISPIRESCU, U. 8. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A se supune voinței cuiva, a se lăsa ademenit, sedus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Biata femeie, slabă ca toate femeile, se planisi dascălului. ISPIRESCU, L. 270. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.