16 definiții pentru planisi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLANISI, planisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A ademeni, a amăgi, a înșela pe cineva pentru a-l supune voinței sale; a încânta, a seduce. ♦ Refl. A se supune voinței cuiva, a se lăsa ademenit, sedus. – Din ngr. eplánisa (aor. lui planó).

PLANISI, planisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A ademeni, a amăgi, a înșela pe cineva pentru a-l supune voinței sale; a încânta, a seduce. ♦ Refl. A se supune voinței cuiva, a se lăsa ademenit, sedus. – Din ngr. eplánisa (aor. lui planó).

planisi1 [At: (a. 1710), ap. DR. I, 46 / V: plăn~, paln~ / Pzi: ~sesc / E: ngr επλάνισα (aor πλανσᾳ)] 1 vt (Îvr) A înșela pe cineva pentru a supune voinței sale Si: a ademeni, a amăgi. 2 vt (Îvr) A încânta pe cineva pentru a seduce. 3 vt (Reg; pex) A îndupleca. 4 vr (Înv) A se lăsa ademenit, supunându-se voinței cuiva. 5 vr (Înv) A se lăsa sedus.

planisi2 vt [At: PONTBRIANT, D. / V: ~sa / Pzi: ~sesc / E: ngr πλανίσῶ[1]] (Îdt) A nivela o suprafață Si: a netezi. corectat(ă)

  1. În original, etimol. ngr este tipărită incorect: πλανίςῶ LauraGellner

PLANISI, planisesc, vb. IV. Tranz. (Grecism învechit) A ademeni, a amăgi, a înșela (pentru a supune pe cineva voinței sale); a încînta, a seduce. Începu să vorbească cam alene, cu niște cuvinte mieroase și ademenitoare de ar fi planisit nu numai pe oameni, dară și... pietrele. ISPIRESCU, U. 8. ♦ Refl. A se supune voinței cuiva; a se lăsa robit, stăpînit de cineva. Biata femeie, slabă ca toate femeile, se planisi dascălului. ISPIRESCU, L. 270.

planisì v. a înduioșa: ar fi planisit și înseși pietrele ISP. [Gr. mod. PLANÉVO, a seduce, prin intermediarul aorisitului].

planisésc v. tr. (ngr. planó și -névo, aor. plánisa, seduc). Munt. Rar azĭ. Înduĭoșez. V. refl. A se planisi cuĭva (Isp.), a se potrivi luĭ, a-ĭ face pe plac.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

planisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. planisesc, 3 sg. planisește, imperf. 1 planiseam; conj. prez. 1 sg. să planisesc, 3 să planisească

planisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. planisesc, imperf. 3 sg. planisea; conj. prez. 3 planisească

planisi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. planisesc, imperf. 3 sg. planisea; conj. prez. 3 sg. și pl. planisească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLANISI vb. v. ademeni, amăgi, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa.

planisi vb. v. ADEMENI. AMĂGI. ÎNCÎNTA. ÎNȘELA. MINȚI. MOMI. PĂCĂLI. PROSTI. PURTA. TRIȘA.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

planisi (planisesc, planisit), vb. – A ademeni, a înșela. Ngr. πλανῶ, aorist πλάνησα (Tiktin; Gáldi 229).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

planisi2, planisesc, vb. IV (înv.) a nivela, a netezi.

Intrare: planisi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • planisi
  • planisire
  • planisit
  • planisitu‑
  • planisind
  • planisindu‑
singular plural
  • planisește
  • planisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • planisesc
(să)
  • planisesc
  • planiseam
  • planisii
  • planisisem
a II-a (tu)
  • planisești
(să)
  • planisești
  • planiseai
  • planisiși
  • planisiseși
a III-a (el, ea)
  • planisește
(să)
  • planisească
  • planisea
  • planisi
  • planisise
plural I (noi)
  • planisim
(să)
  • planisim
  • planiseam
  • planisirăm
  • planisiserăm
  • planisisem
a II-a (voi)
  • planisiți
(să)
  • planisiți
  • planiseați
  • planisirăți
  • planisiserăți
  • planisiseți
a III-a (ei, ele)
  • planisesc
(să)
  • planisească
  • planiseau
  • planisi
  • planisiseră
palnisi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
planisa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plănisi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

planisi, planisescverb

  • 1. învechit A ademeni, a amăgi, a înșela pe cineva pentru a-l supune voinței sale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Începu să vorbească cam alene, cu niște cuvinte mieroase și ademenitoare de ar fi planisit nu numai pe oameni, dară și... pietrele. ISPIRESCU, U. 8. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A se supune voinței cuiva, a se lăsa ademenit, sedus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Biata femeie, slabă ca toate femeile, se planisi dascălului. ISPIRESCU, L. 270. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.