16 definiții pentru planisi

Explicative DEX

PLANISI, planisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A ademeni, a amăgi, a înșela pe cineva pentru a-l supune voinței sale; a încânta, a seduce. ♦ Refl. A se supune voinței cuiva, a se lăsa ademenit, sedus. – Din ngr. eplánisa (aor. lui planó).

PLANISI, planisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A ademeni, a amăgi, a înșela pe cineva pentru a-l supune voinței sale; a încânta, a seduce. ♦ Refl. A se supune voinței cuiva, a se lăsa ademenit, sedus. – Din ngr. eplánisa (aor. lui planó).

planisi1 [At: (a. 1710), ap. DR. I, 46 / V: plăn~, paln~ / Pzi: ~sesc / E: ngr επλάνισα (aor πλανσᾳ)] 1 vt (Îvr) A înșela pe cineva pentru a supune voinței sale Si: a ademeni, a amăgi. 2 vt (Îvr) A încânta pe cineva pentru a seduce. 3 vt (Reg; pex) A îndupleca. 4 vr (Înv) A se lăsa ademenit, supunându-se voinței cuiva. 5 vr (Înv) A se lăsa sedus.

planisi2 vt [At: PONTBRIANT, D. / V: ~sa / Pzi: ~sesc / E: ngr πλανίσῶ[1]] (Îdt) A nivela o suprafață Si: a netezi. corectat(ă)

  1. În original, etimol. ngr este tipărită incorect: πλανίςῶ LauraGellner

PLANISI, planisesc, vb. IV. Tranz. (Grecism învechit) A ademeni, a amăgi, a înșela (pentru a supune pe cineva voinței sale); a încînta, a seduce. Începu să vorbească cam alene, cu niște cuvinte mieroase și ademenitoare de ar fi planisit nu numai pe oameni, dară și... pietrele. ISPIRESCU, U. 8. ♦ Refl. A se supune voinței cuiva; a se lăsa robit, stăpînit de cineva. Biata femeie, slabă ca toate femeile, se planisi dascălului. ISPIRESCU, L. 270.

planisì v. a înduioșa: ar fi planisit și înseși pietrele ISP. [Gr. mod. PLANÉVO, a seduce, prin intermediarul aorisitului].

palnisi v vz planisi1

planisa v vz planisi2

plănisi v vz planisi1

planisésc v. tr. (ngr. planó și -névo, aor. plánisa, seduc). Munt. Rar azĭ. Înduĭoșez. V. refl. A se planisi cuĭva (Isp.), a se potrivi luĭ, a-ĭ face pe plac.

Ortografice DOOM

planisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. planisesc, 3 sg. planisește, imperf. 1 planiseam; conj. prez. 1 sg. să planisesc, 3 să planisească

planisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. planisesc, imperf. 3 sg. planisea; conj. prez. 3 planisească

planisi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. planisesc, imperf. 3 sg. planisea; conj. prez. 3 sg. și pl. planisească

Etimologice

planisi (planisesc, planisit), vb. – A ademeni, a înșela. Ngr. πλανῶ, aorist πλάνησα (Tiktin; Gáldi 229).

Sinonime

PLANISI vb. v. ademeni, amăgi, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa.

planisi vb. v. ADEMENI. AMĂGI. ÎNCÎNTA. ÎNȘELA. MINȚI. MOMI. PĂCĂLI. PROSTI. PURTA. TRIȘA.

Arhaisme și regionalisme

planisi2, planisesc, vb. IV (înv.) a nivela, a netezi.

Intrare: planisi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • planisi
  • planisire
  • planisit
  • planisitu‑
  • planisind
  • planisindu‑
singular plural
  • planisește
  • planisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • planisesc
(să)
  • planisesc
  • planiseam
  • planisii
  • planisisem
a II-a (tu)
  • planisești
(să)
  • planisești
  • planiseai
  • planisiși
  • planisiseși
a III-a (el, ea)
  • planisește
(să)
  • planisească
  • planisea
  • planisi
  • planisise
plural I (noi)
  • planisim
(să)
  • planisim
  • planiseam
  • planisirăm
  • planisiserăm
  • planisisem
a II-a (voi)
  • planisiți
(să)
  • planisiți
  • planiseați
  • planisirăți
  • planisiserăți
  • planisiseți
a III-a (ei, ele)
  • planisesc
(să)
  • planisească
  • planiseau
  • planisi
  • planisiseră
palnisi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
planisa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plănisi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

planisi, planisescverb

  • 1. învechit A ademeni, a amăgi, a înșela pe cineva pentru a-l supune voinței sale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Începu să vorbească cam alene, cu niște cuvinte mieroase și ademenitoare de ar fi planisit nu numai pe oameni, dară și... pietrele. ISPIRESCU, U. 8. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A se supune voinței cuiva, a se lăsa ademenit, sedus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Biata femeie, slabă ca toate femeile, se planisi dascălului. ISPIRESCU, L. 270. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.