2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PITORÉSC, -EÁSCĂ, (1) pitorești, adj., (2) s. n. 1. Adj. Care impresionează prin ineditul elementelor componente, aspect, formă, colorit etc. ♦ (Despre stil și limbă) Plastic, bogat în imagini, colorat, viu, expresiv. 2. S. n. Ceea ce este pitoresc (1). – Din it. pittoresco, fr. pittoresque. modificată

pitoresc, ~ească a [At: HELIADE O. II, 294 / V: ~rescă af / Pl: ~ești și (rar, af) ~ește (S și: pitoresce) / E: it pittoresco, fr pittoresque] 1 (Înv) Care aparține picturii. 2 (Înv) Care se referă la pictură. 3 (Înv) De pictură Vz pictural, plastic. 4 (Îvr; d. scriere) Alcătuit din pictograme. 5 Care este potrivit ca subiect pentru o pictură (1). 6 (Pex) Care atrage atenția, încântă, impresionează prin varietatea formelor, frumusețe, culoare etc. 7 Plin de farmec. 8 (D. stil, limbă, opere literare etc.) Care înfățișează lucrurile, ființele în imagini expresive, colorate, picturale Si: colorat, expresiv, viu. 9 Care reprezintă specificul unei țări, al unui popor, al unei regiuni, al unei categorii sociale etc. 10 Care atrage atenția, place prin caracterul specific, original, revelator.

PITORÉSC, -EÁSCĂ, pitorești, adj. Care, prin așezare, aspect, formă, colorit, este potrivit pentru a deveni subiectul unei picturi; p. ext. care atrage atenția, care impresionează prin bogăția coloritului, varietatea formelor, prin originalitate etc.; plin de farmec, impresionant. ♦ (Despre stil și limbă) Plastic, bogat în imagini, colorat, viu, expresiv. – Din it. pittoresco, fr. pittoresque.

PITORÉSC, -EÁSCĂ, pitorești, adj. Care, prin aspect, formă, colorit, este potrivit pentru a deveni subiectul unei picturi; p. ext. care încîntă ochiul, prin noutatea și bogăția coloritului, varietatea formelor etc. Romînia pitorească [titlu]. VLAHUȚĂ Mă sui la tribună, pe o estradă, cu spatele la un perete pe care sînt reprezentate cele nouă muze în pitoreștile costume naționale romînești. CARAGIALE, O. II 326. Frumoasele noastre țări sînt destul de mari, obiceiurile noastre sînt destul de pitorești și poetice. KOGĂLNICEANU, S. A. 41. ♦ (Despre stil și limbă) Variat, colorat, expresiv. Nu putea îndestul să asculte graiul ei simplu și pitoresc, dar trist ca și doina ce o cînta din fluier. GANE, N. I 52.

PITORÉSC, -EÁSCĂ adj. Care impresionează prin bogăția coloritului și varietatea formei; încântător, minunat; (p. ext.) care încântă ochiul prin ținută, mișcare, culoare. ♦ (Despre stil) Variat, colorat, bogat în imagini, în expresii. [Cf. fr. pittoresque, it. pittoresco].

PITORÉSC, -EÁSCĂ I. adj. care impresionează, încântă privirile prin varietatea formelor și bogăția coloritului; încântător, minunat. ◊ (despre limbă, stil) variat, colorat, bogat în imagini, expresiv. II. s. n. ceea ce este pitoresc. (< it. pittoresco, fr. pittoresque)

PITORÉSC ~eáscă (~éști) și substantival 1) Care atrage atenția și produce plăcere prin bogăția coloritului și varietatea formei; plin de farmec; încântător. 2) Care face să fie pictat; demn de a fi pictat. 3) (despre limbă, stil etc.) Care este plin de imagini; colorat. 4) (despre tradiții, obiceiuri, cultură) Care constituie ceva specific, original (pentru o țară, un popor, o regiune); caracterizat printr-un caracter național specific. /<it. pittoresco, fr. pittoresque

pitoresc a. 1. care produce un mare efect într’un tablou: grup pitoresc; 2. propriu a fi pictat, ce poate procura un subiect de tablou: peizaj pitoresc; 3 fig. care depinge spiritului: stil pitoresc. ║ n. pitorescul unui sit.

*pitorésc, -éscă și -eáscă adj. (it. pittoresco, d. pittóre, pictor). De un aspect sălbatic și plăcut tot odată, vorbind de aspectu naturiĭ: o vale pitorească. Fig. Original și plăcut în descriere: stil pitoresc. S. n. Calitate pitorească: pitorescu unuĭ tabloŭ. Adv. În mod pitoresc: a scrie pitoresc. V. pictural.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pitoresc1 adj. m., f. pitorească; pl. m. și f. pitorești

pitorésc adj. m., f. pitoreáscă; pl. m. și f. pitoréști

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PITORÉSC adj. 1. pictural, plastic, sugestiv. (Aspect ~.) 2. v. expresiv.

PITORESC adj. 1. pictural, plastic, sugestiv. (Aspect ~.) 2. evocativ, evocator, expresiv, nuanțat, plastic, pregnant, semnificativ, sugestiv, viu, (fig.) colorat. (O descriere ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PITORÉSC, -EÁSCĂ adj. (cf. fr. pittoresque, it. pittoresco): în sintagma stil pitoresc (v.).

Intrare: pitoresc (adj.)
pitoresc1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pitoresc
  • pitorescul
  • pitorescu‑
  • pitorească
  • pitoreasca
plural
  • pitorești
  • pitoreștii
  • pitorești
  • pitoreștile
genitiv-dativ singular
  • pitoresc
  • pitorescului
  • pitorești
  • pitoreștii
plural
  • pitorești
  • pitoreștilor
  • pitorești
  • pitoreștilor
vocativ singular
plural
Intrare: pitoresc (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pitoresc
  • pitorescul
  • pitorescu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • pitoresc
  • pitorescului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pitoresc, pitoreascăadjectiv

  • 1. Care impresionează prin ineditul elementelor componente, aspect, formă, colorit etc. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote România pitorească [titlu]. VLAHUȚĂ. DLRLC
    • format_quote Mă sui la tribună, pe o estradă, cu spatele la un perete pe care sînt reprezentate cele nouă muze în pitoreștile costume naționale romînești. CARAGIALE, O. II 326. DLRLC
    • format_quote Frumoasele noastre țări sînt destul de mari, obiceiurile noastre sînt destul de pitorești și poetice. KOGĂLNICEANU, S. A. 41. DLRLC
    • 1.1. (Despre stil și limbă) Plastic, bogat în imagini. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Nu putea îndestul să asculte graiul ei simplu și pitoresc, dar trist ca și doina ce o cînta din fluier. GANE, N. I 52. DLRLC
etimologie:

pitorescsubstantiv neutru

  • 1. Ceea ce este pitoresc. DEX '09 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.