PITORESC, -EASCĂ, pitorești, adj. Care, prin aspect, formă, colorit, este potrivit pentru a deveni subiectul unei picturi; p. ext. care încîntă ochiul, prin noutatea și bogăția coloritului, varietatea formelor etc. Romînia pitorească [titlu]. VLAHUȚĂ Mă sui la tribună, pe o estradă, cu spatele la un perete pe care sînt reprezentate cele nouă muze în pitoreștile costume naționale romînești. CARAGIALE, O. II 326. Frumoasele noastre țări sînt destul de mari, obiceiurile noastre sînt destul de pitorești și poetice. KOGĂLNICEANU, S. A. 41. ♦ (Despre stil și limbă) Variat, colorat, expresiv. Nu putea îndestul să asculte graiul ei simplu și pitoresc, dar trist ca și doina ce o cînta din fluier. GANE, N. I 52.