3 intrări

33 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIPI, pipiuri, s. n. (Fam.) Urină. [Acc. și: pipi] – Din fr. pipi.

pipi si [At: VINEA, L. I, 64 / A și: pipi / E: fr pipi] (Fam) Urină.

PÍPI subst. sg. (Fam.) Urină. [Acc. și: pipí] – Din fr. pipi.

PEPÍT adj. invar. (Despre țesături) Cu pătrățele sau romburi (mărunte) de (două) culori diferite, alternând între ele. ♦ (Substantivat, n.) Țesătură cu asemenea desen. [Var.: pepíta, pipít adj. invar.] – Din germ. Pepita.

PEPÍT adj. invar. (Despre țesături) Cu pătrățele sau romburi (mărunte) de (două) culori diferite, alternând între ele. ♦ (Substantivat, n.) Țesătură cu asemenea desen. [Var.: pepíta, pipít adj. invar.] – Din germ. Pepita.

PEPÍTA adj. invar. v. pepit.

PIPÁ, pipez, vb. I. Intranz. și tranz. (Reg. și fam.) A fuma (cu pipa). [Prez. ind. și: pip] – Din pipă.

PIPÍT adj. invar. v. pepit.

pepit, ~ă snf, a [At: BART, E. 2285 / V: ~a ai, (pop) pip~ / Pl: ~iți, ~e / E: ger Pepita] 1-2 (Țesătură sau desen) cu pătrățele sau romburi mărunte de culori diferite, care alternează între ele.

pipa vi [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pzi: ~pez, pip / E: pipă] 1-2 (Trs) A fuma (cu pipa) Si: a pipăi2 (1-2), a pipăli (1-2). 3 (Reg; d. cai) A da din cap în sus și în jos, din cauza căldurii. 4 (Reg) A moțăi.

PIPÁ, pipez, vb. I. Intranz. și tranz. (Reg.) A fuma (cu pipa). [Prez. ind. și: pip] – Din pipă.

PEPÍT adj. invar. (Despre țesături) Cu pătrățele sau romburi mărunte de două culori, mai ales alb și negru, alternînd între ele. – Variante: pepíta (BART, E. 285; în Transilv. accentuat și pépita), pipít adj. invar.

PIPÁ, pip și pipez, vb. I. Intranz. (Transilv.) A fuma (cu pipa). Îți dăm și o pipă, spune înălțatului împărat să pipeze cu ea. RETEGANUL, P. II 69. [Bărbatul] să stea-n casă la pipat, Să nu meargă seara-n sat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 181. ◊ Tranz. Fetele din Arpătac Mereu pipă la tăbac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 452.

PEPÍT adj. invar. (Despre țesături) Cu pătrățele în două culori care alternează. // s.n. Țesătură care prezintă mici desene colorate în formă de pătrățele. [< germ. pepita].

PEPÍT adj. inv., s. n. (țesătură) cu pătrățele sau romburi mărunte în două culori care alternează. (< germ. Pepita)

PEPÍT1 adj. invar. (despre țesături) Care are pătrate mici sau romburi de diferite culori, ce alternează între ele. /<germ. Pepita

A PIPÁ ~éz intranz. A fuma din pipă. /Din pipă

pip și pipéz, a v. tr. și intr. (d. pipă). Trans. Fumez.

arată toate definițiile

Intrare: pipi
  • pronunție: pipi, pipi
substantiv neutru (N73)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pipi
  • pipiul
  • pipiu‑
plural
  • pipiuri
  • pipiurile
genitiv-dativ singular
  • pipi
  • pipiului
plural
  • pipiuri
  • pipiurilor
vocativ singular
plural
Intrare: pepit (adj.)
pepit2 (adj.) adjectiv invariabil
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOR
  • pepit
  • pepi
adjectiv invariabil (I9)
  • pepita
adjectiv invariabil (I9)
  • pipit
  • pipi
Intrare: pipa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pipa
  • pipare
  • pipat
  • pipatu‑
  • pipând
  • pipându‑
singular plural
  • pipea
  • pipați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pipez
(să)
  • pipez
  • pipam
  • pipai
  • pipasem
a II-a (tu)
  • pipezi
(să)
  • pipezi
  • pipai
  • pipași
  • pipaseși
a III-a (el, ea)
  • pipea
(să)
  • pipeze
  • pipa
  • pipă
  • pipase
plural I (noi)
  • pipăm
(să)
  • pipăm
  • pipam
  • piparăm
  • pipaserăm
  • pipasem
a II-a (voi)
  • pipați
(să)
  • pipați
  • pipați
  • piparăți
  • pipaserăți
  • pipaseți
a III-a (ei, ele)
  • pipea
(să)
  • pipeze
  • pipau
  • pipa
  • pipaseră
verb (VT1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pipa
  • pipare
  • pipat
  • pipatu‑
  • pipând
  • pipându‑
singular plural
  • pi
  • pipați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pip
(să)
  • pip
  • pipam
  • pipai
  • pipasem
a II-a (tu)
  • pipi
(să)
  • pipi
  • pipai
  • pipași
  • pipaseși
a III-a (el, ea)
  • pi
(să)
  • pipe
  • pipa
  • pipă
  • pipase
plural I (noi)
  • pipăm
(să)
  • pipăm
  • pipam
  • piparăm
  • pipaserăm
  • pipasem
a II-a (voi)
  • pipați
(să)
  • pipați
  • pipați
  • piparăți
  • pipaserăți
  • pipaseți
a III-a (ei, ele)
  • pi
(să)
  • pipe
  • pipau
  • pipa
  • pipaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pipi

etimologie:

pepit (adj.) pepita pipit

  • 1. (Despre țesături) Cu pătrățele sau romburi (mărunte) de (două) culori diferite, alternând între ele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

pipa

  • 1. regional familiar A fuma (cu pipa).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: fuma tăbăci attach_file 3 exemple
    exemple
    • Îți dăm și o pipă, spune înălțatului împărat să pipeze cu ea. RETEGANUL, P. II 69.
      surse: DLRLC
    • [Bărbatul] să stea-n casă la pipat, Să nu meargă seara-n sat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 181.
      surse: DLRLC
    • Fetele din Arpătac Mereu pipă la tăbac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 452.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • pipă
    surse: DEX '98 DEX '09