PIEZOMETRIE s. f. 1. (Fiz.) Măsurare a presiunilor (ridicate). 2. Ramură a fizicii care studiază compresibilitatea lichidelor. [Pr.: pie-] – Din fr. piézométrie.

piezometrie sf [At: DN³ / P: pie~ / Pl: (rar) ~ii / E: fr piézométrie] 1 Măsurare a presiunilor ridicate. 2 Ramură a fizicii care studiază compresibilitatea lichidelor.

PIEZOMETRIE s. f. 1. (Fiz.) Măsurare a presiunilor (ridicate). 2. Ramură a fizicii care studiază compresibilitatea lichidelor. [Pr.: pi-e-] – Din fr. piézométrie.

PIEZOMETRIE s.f. 1. Măsurarea presiunilor (ridicate). 2. Ramură a fizicii care studiază compresibilitatea lichidelor. [Gen. -iei. / < fr. piézométrie].

PIEZOMETRIE s. f. 1. măsurarea presiunilor ridicate. 2. ramură a fizicii care studiază compresibilitatea lichidelor. (< fr. piézométrie)

piezometrie s. f. (sil. pi-e-), art. piezometria, g.-d. art. piezometriei

PIEZO- „presiune, comprimare”. ◊ gr. piezo, ein „a strînge, a presa” > fr. piézo-, engl. id., germ. id. > rom. piezo-. □ ~bază (v. -bază), s. f., valoare psihometrică a unei stimulări liminale a presiunii mecanice, corespunzînd pragului de bază al excitării electrice; ~graf (v. -graf), s. n., aparat pentru măsurarea presiunilor sau a forțelor vibratoare prin metoda piezoelectrică; ~grafie (v. -grafie), s. f., înregistrare grafică realizată cu ajutorul piezografului; ~gramă (v. -gramă), s. f., curbă obținută la piezograf; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., 1. Măsurare a presiunilor ridicate. 2. Disciplină care studiază compresibilitatea lichidelor; ~metru (v. -metru₁), s. n., 1. Instrument pentru măsurarea compresibilității fluidelor. 2. Tub manometric servind pentru determinarea presiunii statice a fluidelor dintr-o conductă; ~terapie (v. -terapie), s. f., aplicare terapeutică a presiunilor intratoracice în tratamentul afecțiunilor pulmonare.