2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIDOSNIC, -Ă, pidosnici, -ce, adj., s. m. I. Adj. (Pop.) Care este ieșit din comun, contrar așteptărilor (în sens negativ); care se comportă ciudat, sucit, care face totul pe dos. II. S. m. Numele a două specii de plante erbacee cu frunze lucioase, verzi-albăstrii și cu flori galbene (Cerinthe minor și glabra).Pe dos + suf. -nic.

PIDOSNIC, -Ă, pidosnici, -ce, adj., s. m. I. Adj. (Pop.) Care este ieșit din comun, contrar așteptărilor (în sens negativ); care se comportă ciudat, sucit, care face totul pe dos. II. S. m. Numele a două specii de plante erbacee cu frunze lucioase, verzi-albăstrii și cu flori galbene (Cerinthe minor și glabra).Pe dos + suf. -nic.

pidosnic, ~ă [At: CREANGĂ, P. 116 / Pl: ~ici, ~ice / E: pe dos + -nic] 1 a (Pop; d. oameni sau acțiunile lor, d. obiecte, fenomene etc.) Care este ieșit din comun, contrar așteptărilor, în sens rău. 2 a (D. oameni) Care se comportă în mod neobișnuit Si: aiurit, ciudat, excentric, sucit, zăpăcit. 3-4 sn (Bot; reg) Cerițică (1-2) (Cerinthe minor și glabra). 5 sm (Bot; reg) Zmeoaică (Laserpitium latifolium). 6 (Bot; reg) Odagaci (Saponaria officinalis).

PIDOSNIC1 s. n. Plantă erbacee, cu frunza lucioase, verzi-albăstrii, cu flori galbene; crește în locuri însorite, pe marginea drumurilor etc. (Cerinthe minor); somnoroasă.

PIDOSNIC2, -Ă, pidosnici, -e, adj. Care face totul pe dos sau altfel decît se face de obicei; ciudat, sucit. A făcut sfat cu muierea. Era ceva cu totul pidosnic față de logica orientală. SADOVEANU, O. L. 201. Într-adevăr, faptele și vorbele lui Zaharia Duhu se dovedeau pe fiecare zi mai pidosnice. C. PETRESCU, R. DR. 352. Am văzut-o că este pidosnică și vroiește cu orice chip să se adape numai de la un izvor. CREANGĂ, P. 116.

PIDOSNIC2 ~ci m. Plantă erbacee cu tulpină erectă, cu frunze sesile lucioase, de culoare verde-albăstrie dispuse pe tot lungul tulpinii și cu flori mărunte galbene, care crește pe marginea drumurilor; somnoroasă; cerițică. /pe dos + suf. ~nic

PIDOSNIC1 ~că (~ci, ~ce) pop. 1) (despre persoane) Care face totul pe dos; cu purtări ieșite din comun. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care este contrar așteptărilor. /pe dos + suf. ~nic

pidosnic a. Mold. ciudat, pe dos (fig.): am văzut’o că este pidosnică CR. ║ n. Bot. somnoroasă (după forma tulpinei, acoperită cu peri deandoasele).

pidósnic, -ă adj. (d. pi dos, mold. îld. pe dos). Mold. Sucit, cĭudat, excentric: om pidosnic, lucrurĭ pidosnice. (Sadov. VR. 3, 1911, 347). S. f. O plantă boraginee numită și somnoroasă (cerinthe minor).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pidosnic2 (pop.) adj. m., pl. pidosnici; f. pidosnică, pl. pidosnice

pidosnic1 (pop.) adj. m., pl. pidosnici; f. pidosnică, pl. pidosnice

pidosnic adj. m., s. m., pl. pidosnici; f. sg. pidosnică, pl. pidosnice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PIDOSNIC s. (BOT.; Cerinthe minor și glabra) (reg.) cerițică, somnoroasă.

PIDOSNIC adj. v. bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, năstrușnic, neobișnuit, original, paradoxal, singular, straniu.

PIDOSNIC s. (BOT.; Cerinthe minor și glabra) (reg.) cerițică, somnoroasă.

pidosnic adj. v. BIZAR. CIUDAT. CURIOS. EXCENTRIC. EXTRAVAGANT. FANTASMAGORIC. FANTEZIST. INEXPLICABIL. INSOLIT. NĂSTRUȘNIC. NEOBIȘNUIT. ORIGINAL. PARADOXAL. SINGULAR. STRANIU.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CERINTHE L., CERINTE, PIDOSNIC, fam. Boraginaceae. Gen originar din regiunile mediteraneene, cca 8 specii, erbacee, anuale, bienale sau perene, glabre sau aspre, punctate de multe ori cu un verde-albastru. Flori albe, deseori cu pete purpurii, așezate în ciorchine sau umbele terminale. Frunze alterne, cele superioare alungit-cordiforme, cele inferioare obovate, verzi-albăstrui. Fructe, 2 nucule cu cîte 2 semințe.

Intrare: pidosnic (adj.)
pidosnic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pidosnic
  • pidosnicul
  • pidosnicu‑
  • pidosnică
  • pidosnica
plural
  • pidosnici
  • pidosnicii
  • pidosnice
  • pidosnicele
genitiv-dativ singular
  • pidosnic
  • pidosnicului
  • pidosnice
  • pidosnicei
plural
  • pidosnici
  • pidosnicilor
  • pidosnice
  • pidosnicelor
vocativ singular
plural
Intrare: pidosnic (bot.)
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pidosnic
  • pidosnicul
  • pidosnicu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • pidosnic
  • pidosnicului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pidosnic, pidosnicăadjectiv

  • 1. popular Care este ieșit din comun, contrar așteptărilor (în sens negativ); care se comportă ciudat, sucit, care face totul pe dos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A făcut sfat cu muierea. Era ceva cu totul pidosnic față de logica orientală. SADOVEANU, O. L. 201. DLRLC
    • format_quote Într-adevăr, faptele și vorbele lui Zaharia Duhu se dovedeau pe fiecare zi mai pidosnice. C. PETRESCU, R. DR. 352. DLRLC
    • format_quote Am văzut-o că este pidosnică și vroiește cu orice chip să se adape numai de la un izvor. CREANGĂ, P. 116. DLRLC
etimologie:
  • Pe dos + sufix -nic. DEX '98 DEX '09

pidosnicsubstantiv masculin

  • 1. Numele a două specii de plante erbacee cu frunze lucioase, verzi-albăstrii și cu flori galbene (Cerinthe minor și glabra). DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Pe dos + sufix -nic. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.