6 definiții pentru piarist
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
piarist, ~ă smf, a [At: DN3 / Pl: ~iști, ~e / E: ger Piarist] 1-2 (Persoană) care aparținea unui ordin catolic, fondat în 1621, care se dedica învățământului gratuit.
PIARÍST, piariști, s. m. Membru al unei congregații clericale catolice care se dedica învățământului gratuit. [Pr.: pi-a-] – Din germ. Piarist, fr. piariste.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PIARÍST, piariști, s. m. Membru al unei congregații clericale catolice care se dedica învățământului gratuit. [Pr.: pi-a-] – Din germ. Piarist, fr. piariste.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
PIARÍST s.m. Membru al unui ordin catolic, fundat în 1621, care se dedica învățământului gratuit. [Pron. pi-a-. / < germ. Piarist].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIARÍST s. m. membru al unui ordin catolic, care se dedica învățământului gratuit. (< germ. Piarist, fr. piariste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
piaríst s. m. (sil. pi-a-), pl. piaríști
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
piaríști s. m. pl. Membri ai unui ordin catolic înființat în 1597 de Iosif Calasantiu în Italia, care se ocupau cu educația și învățământul gratuit pentru copiii din școlile primare, iar mai târziu și din învățământul secundar. S-au răspândit și în unele țări din Europa, iar în Transilvania, înainte de război, aveau la Cluj și Timișoara câte un claustru. – Din germ. Piarist.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: pi-a-
| substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||