2 intrări

32 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

perseverant, ~ă a vz perseverent

perseveranță sf vz perseverență

perseverent, ~ă a [At: I. IONESCU, M. 498 / V: (înv) ~rant / Pl: ~nți, ~e / E: fr persévérant] 1 (D. oameni) Care rămâne ferm într-o idee. 2 (D. oameni) Care stăruie cu răbdare și convingere într-o acțiune Si: stăruitor, tenace. 3 (D. manifestările, acțiunile oamenilor) Care demonstrează perseverență, stăruință, tenacitate.

perseverență sf [At: MN (1836), 101/55 / V: (înv) ~ran~, ~ție, ~rin~ / Pl: (rar) ~țe / E: fr persévérance, lat perseverantia] 1 Însușire de a fi ferm într-o idee Si: (rar) perseverație (1). 2 Stăruință, tenacitate în îndeplinirea unei acțiuni Si: (rar) perseverație (2).

perseverenție sf vz perseverență

perseverință sf vz perseverență

PERSEVERÉNT, -Ă, perseverenți, -te, adj. (Despre oameni) Care perseverează; stăruitor, tenace. ♦ (Despre manifestările, acțiunile etc. oamenilor) Care demonstrează perseverență, stăruință, tenacitate. – Din fr. persévérant.

PERSEVERÉNT, -Ă, perseverenți, -te, adj. (Despre oameni) Care perseverează; stăruitor, tenace. ♦ (Despre manifestările, acțiunile etc. oamenilor) Care demonstrează perseverență, stăruință, tenacitate. – Din fr. persévérant.

PERSEVERÉNȚĂ s. f. Acțiunea de a persevera; însușirea de a fi perseverent; stăruință, statornicie în muncă, în convingeri, în atitudini etc.; tenacitate. [Var.: (înv.) perseverínță s. f.] – Din fr. persévérance, lat. perseverantia.

PERSEVERÍNȚĂ s. f. v. perseverență.

PERSEVERÍNȚĂ s. f. v. perseverență.

PERSEVERÍNȚĂ s. f. v. perseverență.

PERSEVERÉNȚĂ, perseverențe, s. f. Acțiunea de a persevera; însușirea de a fi perseverent; stăruință, statornicie în muncă, în convingeri, în atitudini etc.; tenacitate. [Var.: (înv.) perseverínță s. f.] – Din fr. persévérance, lat. perseverantia.

PERSEVERÉNT, -Ă, perseverenți, -te, adj. Care perseverează în convingeri, în atitudini, în muncă, care nu se descurajează în fața dificultăților; stăruitor, tenace. Popoarele se pătrund de conștiința că prin luptă perseverentă și dîrză pot obține victoria păcii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2694. Fiți perseverent și dacă în adevăr concursul meu vă este necesar, vi-l promit din toată inima. ALECSANDRI, S. 33.

PERSEVERÉNȚĂ, perseverențe, s. f. Stăruință, statornicie, neclintire (în convingeri, în atitudini, în muncă); tenacitate. – Variantă: (învechit) perseverínță (NEGRUZZI, S. I 106) s. f.

PERSEVERÁNȚĂ s.f. v. perseverență.

PERSEVERÉNT, -Ă adj. Care perseverează; stăruitor; neclintit în convingeri, în atitudini. [Cf. fr. persévérant].

PERSEVERÉNȚĂ s.f. Stăruință; neclintire; tenacitate; perseverare. [Var. perseveranță, perseverință s.f. / cf. fr. persévérance, lat. perseverantia].

PERSEVERÍNȚĂ s.f. v. perseverență.

PERSEVERÉNT, -Ă adj. care perseverează; stăruitor; tenace. (după fr. persévérant)

PERSEVERÉNȚĂ s. f. stăruință; neclintire; tenacitate. (după fr. persévérance, lat. perseverantia)

PERSEVERÉNT ~tă (~ți, ~te) (despre persoane) Care perseverează; stăruitor; tenace; insistent. /<fr. persévérant

PERSEVERÉNȚĂ ~e f. Caracter perseverent; tenacitate; insistentă; stăruință. [G.-D. perseverenței] /<fr. persévérance, lat. perseverantia

arată toate definițiile

Intrare: perseverent
perseverent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perseverent
  • perseverentul
  • perseverentu‑
  • perseverentă
  • perseverenta
plural
  • perseverenți
  • perseverenții
  • perseverente
  • perseverentele
genitiv-dativ singular
  • perseverent
  • perseverentului
  • perseverente
  • perseverentei
plural
  • perseverenți
  • perseverenților
  • perseverente
  • perseverentelor
vocativ singular
plural
perseverant
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: perseverență
perseverență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perseverență
  • perseverența
plural
  • perseverențe
  • perseverențele
genitiv-dativ singular
  • perseverențe
  • perseverenței
plural
  • perseverențe
  • perseverențelor
vocativ singular
plural
perseverință substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perseverință
  • perseverința
plural
  • perseverințe
  • perseverințele
genitiv-dativ singular
  • perseverințe
  • perseverinței
plural
  • perseverințe
  • perseverințelor
vocativ singular
plural
perseveranță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perseveranță
  • perseveranța
plural
  • perseveranțe
  • perseveranțele
genitiv-dativ singular
  • perseveranțe
  • perseveranței
plural
  • perseveranțe
  • perseveranțelor
vocativ singular
plural
perseverenție
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)