Din totalul de 21 sunt afișate 20 definiții pentru perseverent, perseverență   declinări

PERSEVERÉNT, -Ă, perseverenți, -te, adj. (Despre oameni) Care perseverează; stăruitor, tenace. ♦ (Despre manifestările, acțiunile etc. oamenilor) Care demonstrează perseverență, stăruință, tenacitate. – Din fr. persévérant.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSEVERÉNȚĂ s. f. Acțiunea de a persevera; însușirea de a fi perseverent; stăruință, statornicie în muncă, în convingeri, în atitudini etc.; tenacitate. [Var.: (înv.) perseverínță s. f.] – Din fr. persévérance, lat. perseverantia.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSEVERÉNT, -Ă, perseverenți, -te, adj. (Despre oameni) Care perseverează; stăruitor, tenace. ♦ (Despre manifestările, acțiunile etc. oamenilor) Care demonstrează perseverență, stăruință, tenacitate. – Din fr. persévérant.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSEVERÉNȚĂ, perseverențe, s. f. Acțiunea de a persevera; însușirea de a fi perseverent; stăruință, statornicie în muncă, în convingeri, în atitudini etc.; tenacitate. [Var.: (înv.) perseverínță s. f.] – Din fr. persévérance, lat. perseverantia.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSEVERÉNT, -Ă, perseverenți, -te, adj. Care perseverează în convingeri, în atitudini, în muncă, care nu se descurajează în fața dificultăților; stăruitor, tenace. Popoarele se pătrund de conștiința că prin luptă perseverentă și dîrză pot obține victoria păcii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2694. Fiți perseverent și dacă în adevăr concursul meu vă este necesar, vi-l promit din toată inima. ALECSANDRI, S. 33.

Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSEVERÉNȚĂ, perseverențe, s. f. Stăruință, statornicie, neclintire (în convingeri, în atitudini, în muncă); tenacitate. – Variantă: (învechit) perseverínță (NEGRUZZI, S. I 106) s. f.

Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

perseverént adj. m., pl. perseverénți; f. perseveréntă, pl. perseverénte

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

perseverénță s. f., g.-d. art. perseverénței

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

perseverént adj. m., pl. perseverénți; f. sg. perseveréntă, pl. perseverénte

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

perseverénță s. f., g.-d. art. perseverénței; pl. perseverénțe

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSEVERÉNT adj. 1. v. stăruitor. 2. v. tenace. 3. dârz, îndârjit, stăruitor, tenace. (O muncă ~.) 4. asiduu, insistent, silitor, sârguincios, sârguitor, stăruitor, susținut, tenace, zelos. (Eforturi ~.) 5. v. încăpățânat.

Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSEVERÉNȚĂ s. 1. v. stăruință. 2. răbdare, stăruință, tenacitate. (Dovedește multă ~ în acțiunile sale.) 3. asiduitate, insistență, râvnă, sforțare, silință, sârguință, stăruință, strădanie, străduință, zel, (pop.) osârdie. (~ lui s-a dovedit fructuoasă.) 4. v. tenacitate.

Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSEVERÉNT, -Ă adj. Care perseverează; stăruitor; neclintit în convingeri, în atitudini. [Cf. fr. persévérant].

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSEVERÉNȚĂ s.f. Stăruință; neclintire; tenacitate; perseverare. [Var. perseveranță, perseverință s.f. / cf. fr. persévérance, lat. perseverantia].

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSEVERÉNT, -Ă adj. care perseverează; stăruitor; tenace. (după fr. persévérant)

Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSEVERÉNȚĂ s. f. stăruință; neclintire; tenacitate. (după fr. persévérance, lat. perseverantia)

Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSEVERÉNT ~tă (~ți, ~te) (despre persoane) Care perseverează; stăruitor; tenace; insistent. /<fr. persévérant

Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSEVERÉNȚĂ ~e f. Caracter perseverent; tenacitate; insistentă; stăruință. [G.-D. perseverenței] /<fr. persévérance, lat. perseverantia

Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

perseveranță f. stăruință.

Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*perseveránt, -ă adj. (lat. persevérans, -ántis). Stăruitor, care nu se lasă de o ideĭe, de un lucru început. Adv. Cu perseverare. – Fals -ent.

Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink