2 intrări
25 de definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (7)
- relaționale (5)
- etimologice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PERECHE, perechi, s. f. (De obicei urmat de determinări). 1. (Adesea cu valoare de num. card.) Grup de două ființe de același fel. ♦ (Adverbial; cu valoare de num. distributiv) în grup de doi, doi câte doi. ♦ Spec. Cuplu de dansatori. ♦ Grup format din două părți sau organe identice și simetrice ale (corpului) unei ființe. ◊ (O) pereche de palme = două lovituri succesive aplicate cuiva (pe obraz) cu palma. 2. Grup format din două exemplare din același fel de obiecte. ♦ Spec. Grup de obiecte de același fel, care formează o unitate, folosindu-se împreună. 3. Fiecare dintre cele două ființe, două obiecte, două fenomene care formează un grup (unitar), considerate în raport cu cea de-a doua ființă, cu cel de-al doilea obiect etc.; ființă, obiect, fenomen care seamănă perfect cu altă ființă, cu alt obiect, cu alt fenomen. ◊ Loc. adj. Fără pereche = unic în felul său. ◊ Expr. A nu-și avea (sau afla etc.) pereche = a nu se putea compara cu nimic prin însușirile pe care le posedă; a nu avea seamăn. 4. Obiect alcătuit din două părți identice și simetrice unite între ele. ◊ Pereche de case = corp de case (care formează o unitate). Pereche de haine = costum de haine. Pereche de cărți = set, pachet de cărți de joc. 5. Grup format din doi indivizi de sex opus; cuplu. – Lat. paric(u)la. corectat(ă)
pereche [At: N. TEST. (1648), 682/33 / V: (reg) păr~ / Pl: ~chi / E: ml paric(u)la] 1 nc (Udp „de”) Doi. 2-4 nc (Îcs) Două (sau trei, patru etc.) ~chi (Patru) (șase) opt etc. 5 sf Grup format din două ființe de același fel, de obicei de sex opus, asociate statornic sau întâmplător. 6 nd (Lpl; are) Câte doi. 7 nd (Lpl; are) În coloană doi câte doi. 8 sf (Spc) Cuplu dedansatori. 9 sf (Spt; lpl) Probă în cadrul unei competiții de patinaj, de tenis etc., la care participă grupuri de doi sportivi. 10 sf (Prc) Grup format din două părți sau din două organe identice și simetrice ale corpului unei ființe. 11 sf (Îs) ~ de palme Două lovituri succesive aplicate cuiva cu ambele palme. 12 sf (Udp „de”) Grup format din două exemplare din același fel de obiecte. 13 sf (Spc: udp „de”) Grup de două obiecte de același fel, ciorapi, mănuși, pantofi, care formează o unitate, unul fără altul fiind nefolositor. 14 sf (Mat; înv; îs) Număr fără ~ Număr impar. 15 a (Mat; înv; îs) Număr ~ Număr par4. 16 sf (Lsg) Fiecare dintre cele două ființe, două obiecte, două fenomene care formează un grup, privit(ă) în raport cu cea de-a doua ființă, cu cel de-al doilea obiect, fenomen din grup. 17 sf Ființă, obiect, fenomen care seamănă și se potrivește perfect cu altă ființă, cu alt obiect, fenomen. 18 sf (Îla) Fără ~ Care nu se poate compara cu nimic prin dimensiune, calitate, intensitate etc. 19 sf (Îal) Unic. 20 sf (Îal) Extraordinar. 21 sf (Îe) A nu (mai) avea (sau a nu-și afla) ~ (sau, înv, ~chi) A poseda anumite însușiri într-un grad foarte înalt. 22 sf (Îae) A nu se putea compara cu nimic prin însușirile pe care le posedă. 23 sf (Îae) A nu-și găsi asemănare. 24 sf (Udp „de”) Obiect alcătuit din două părți identice și simetrice unite între ele Pereche de pntaloni. 25 sf (Pex; îs) ~ de case (sau, înv, de curți) Corp, rând de case care formează o unitate. 26 sf (Pex; îs) ~ de haine Rând de haine. 27 sf (Pex; îs) ~ de cărți (de joc) Pachet de cărți de joc care cuprinde toate cărțile ce formează o serie necesară la anumite jocuri de cărți.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PERECHE, perechi, s. f. (De obicei urmat de determinări) 1. (Adesea cu valoare de num. card.) Grup de două ființe de același fel. ♦ (Adverbial; cu valoare de num. distributiv) În grup de doi, doi câte doi. ♦ Spec. Cuplu de dansatori. ♦ Grup format din două părți sau organe identice și simetrice ale (corpului) unei ființe. ◊ (O) pereche de palme = două lovituri succesive aplicate cuiva (pe obraz) cu palma. 2. Grup format din două exemplare din același fel de obiecte. ♦ Spec. Grup de două obiecte de același fel, care formează o unitate, întrebuințându-se împreună. 3. Fiecare dintre cele două ființe, două obiecte, două fenomene care formează un grup (unitar), considerate în raport cu cea de-a două ființă, cu cel de al doilea obiect etc.; ființă, obiect, fenomen care seamănă perfect cu altă ființă, cu alt obiect, cu alt fenomen. ◊ Loc. adj. Fără pereche = unic în felul său. ◊ Expr. A nu-și avea (sau afla etc.) pereche = a nu se putea compara cu nimic prin însușirile pe care le posedă; a nu avea seamăn. 4. Obiect alcătuit din două părți identice și simetrice unite între ele. ◊ Pereche de case = corp de case (care formează o unitate). Pereche de haine= costum de haine. Pereche de cărți = pachet de cărți (de joc) care cuprinde toate cărțile necesare unui joc (de cărți). – Lat. paric(u)la.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
PERECHE, perechi, s. f. (Și în forma păreche) 1. Grup de două obiecte de același fel, întrebuințate totdeauna împreună (unul fără altul fiind de obicei nefolositor). Am dat soldatului Rață o pereche de șireturi și tutun. SAHIA, N. 84. Perechile de șine se multiplicau, se apropiau, se întretăiau. REBREANU, R. I 13. Dîndu-ne schimburi și cîte două părechi de obiele de suman alb, ne-am încălțat cu opincile binișor și sărutînd mîna bunicăi, am luat-o prin Bobotești. CREANGĂ, A. 25. ♦ (Adjectival) Cu soț. Numere perechi. ♦ Cîte două părți identice și simetrice ale corpului omenesc. M-am întors mînios către dînsa și i-am aruncat o pereche de ochi de voinic. GANE, N. III 58. Iată-mă! Tot eu, cea veche! Ochii? hai, ce mai pereche! COȘBUC, P. I 102. Fruntea înaintită, galbenă ca ceara, sfîrșită cu o păreche de sprincene tufoasă ca sacara de la sînta Elena, se lega cu un nas coroietic. RUSSO, S. 28. ◊ O pereche de palme = două lovituri succesive aplicate cuiva cu palma; două palme. Unde ai stat pînă acum, nemernicule? zbiară jupînul... Și șart! part! o pereche de palme fierbinți peste urechile degerate. CARAGIALE, O. I 326. ♦ (Prin analogie) Două exemplare, două bucăți din același fel de lucruri. Și cum era moș Nichifor strădalnic și iute la trebile lui, răpede zvîrle niște coșolină în căruță, așterne deasupra o păreche de poclăzi, înhamă iepușoarele, își ia cojocul între umere și biciul în mînă și, tiva băiete! CREANGĂ, P. 114. Mult mi-e dor și mult mi-e sete Să văd frunza-n codru verde... Să mă las iar în cea vale Cu-o pereche de pistoale. ALECSANDRI, P. P. 287. 2. Obiect alcătuit din două părți identice și simetrice. Doi invalizi, lîngă cîrjele și desagii lor, așteaptă același tren ca și mine. Unul are o pereche de ochelari negri și nu mișcă de loc. SAHIA, N. 24. Și cum vorbeau ei, numai iaca întră și Chirică pe ușă, cu un ciocan, c-o daltă și c-o păreche de clești în mînă. CREANGĂ, P. 177. O păreche de pantaloni largi... putea ascunde fusele ce-i slujeau de picioare. RUSSO, S. 27. ◊ O pereche de case v. casă. O pereche de cărți (de joc) = pachet cuprinzînd toate cărțile necesare pentru a le putea folosi la un anumit joc. 3. Grup de două persoane de sex opus (de obicei unite prin căsătorie). Lumea ne invidia, ne da ca exemplu de pereche potrivită. BART, E. 224. A fost odată o pereche de oameni. Ei n-aveau copii... trăiau bine și nevasta nu ieșea din cuvîntul bărbatului. ISPIRESCU, E. 285. Iubiți! și calea voastră va fi tot înflorită, Și-n sinul nălucirei, păreche fericită, Cu-o lungă sărutare veți trece pe pămînt. ALECSANDRI, P. I 156. ♦ (La pl.) Parteneri la dans. Pardoseala de bîrne tremura sub tălpile perechilor care dansau. DUMITRIU, V. L. 106. Am trecut printre perechi în sala de bal. C. PETRESCU, S. 106. În ploaie de confeti saltă Părechile dănțuitoare. TOPÎRCEANU, B. 66. 4. Grup format din masculul și femela unor animale (mai ales la unele păsări). O pereche de canari. ♦ Grup de două animale de aceeași specie. O pereche de boi. O pereche de pui. ▭ Ziduri vechi, Printre care umblă șoareci strecurîndu-se perechi. MACEDONSKI, O. I 272. 5. Fiecare dintre cele două ființe sau lucruri, care formează o pereche (1, 3, 4), considerată în raport cu cealaltă. Va găsi pe urmă o pereche mai potrivită cu starea lui. REBREANU, R. I 129. El pășea cu ezitare, luînd seama la ce fac alții, și ascultînd instrucțiunile perechii lui de joc, o blondă zveltă, care-l lua de mînă și-l conducea. VLAHUȚĂ, O. A. III 11. O pasăre plutește cu aripi ostenite, Pe cînd a ei pereche nainte tot s-a dus C-un pîlc întreg de pasări, pierzîndu-se-n apus. EMINESCU, O. I 114. ◊ Loc. adj. și adv. Fără pereche = fără seamăn, unic în felul său. Radu Comșa ar putea să jure pentru toți, că sînt oameni fără pereche! C. PETRESCU, Î. II 191. Leneș fără păreche mă făcusem, căci mama, după cîtă minte avea, nu se îndura să mă mai trimită acum nici la o cofă de apă, numai să învăț carte. CREANGĂ, A. 75. ◊ Expr. A fi bună (sau potrivită) pereche cu cineva = a se potrivi (cu cineva, mai ales la cusururi). Tu și cu Talpa iadului sînteți potrivită păreche. CREANGĂ, P. 318. A nu-și avea pereche = a nu avea seamăn, a nu fi la fel cu cineva sau ceva. Colierele, cel mare de briliant și cel cu două rînduri de perle... nu-și aveau poate pereche în țară. DUMITRIU, N. 85. Aista e un leneș, care nu credem să fi mai avînd păreche în lume. CREANGĂ, P. 330. – Variantă: (regional) păreche s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PERECHE ~i f. 1) Grup de două obiecte de același fel întrebuințate împreună. O ~ de ciorapi. 2) Grup de două persoane de sex opus aflate într-o anumită legătură; cuplu. O ~ de dansatori. O ~ aleasă. 3) Grup de două animale de aceeași specie. O ~ de găini. O ~ de boi. 4) Fiecare dintre elementele care alcătuiesc asemenea grupuri. Aceasta ți-i ~ea. 5) Obiect compus din două părți simetrice, unite între ele și formând un întreg. O ~ de foarfece. ◊ O ~ de cărți un pachet de cărți de joc. 6) la pl. Câte doi. A merge ~. 7) Persoană care se potrivește după anumite calități altei persoane. ◊ Fără ~ fără seamăn; unic în felul său. A-i fi cuiva ~ a se potrivi cu cineva. [G.-D. perechii] /<lat. paric[u]la
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pereche f. 1. două ființe sau două lucruri de acelaș fel luate împreună: o pereche de boi, o pereche de case; 2. bărbatul și femeia: e o pereche potrivită; 3. asemănare: leneș fără pereche CR. [Vechiu rom. păreache = lat. PARICULA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
peréche, V. păreche.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
păreche[1] sf vz pereche corectat(ă)
- În original, incomplet tipărit: păre — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PĂRECHE s. f. v. pereche.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
păreche f. Mold. V. pereche.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
păréche (est) și peréche (vest, Mold. sud) f. (lat. părcŭlus, -la, -lum adj., pop. pareclus, d. par, paris, păreche, egal, asemenea; it. parecchio, pv. pareih, fr. pareil, sp. parejo, bg. parelho. V. paritate). Doŭă ființe saŭ lucrurĭ considerate la un loc: o păreche de boĭ, de găinĭ, de ghete, de mănușĭ. Reuniune de doŭă persoane unite pin ceva, ca doĭ soțĭ, doĭ amicĭ orĭ un dansator cu o dansatoare: o păreche potrivită. O păreche de case (Pop.), o casă, un rînd de case. O păreche de foarfecĭ, un foarfece. O păreche de pantalonĭ, de izmene, un rînd de pantalonĭ, de izmene. Fără pereche, fără seamăn, fără asemănare: un bețiv fără pereche. V. terchea-berchea.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pereche s. f., art. perechea, g.-d. art. perechii; pl. perechi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pereche s. f., art. perechea, g.-d. art. perechii; pl. perechi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pereche s. f., art. perechea, g.-d. art. perechii; pl. perechi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pereche
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
pereche, -chea a.; -chi pl.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
+suflet-pereche (desp. su-flet-) s. n., pl. suflete-pereche
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
păreche (= pereche) s. f., pl. părechi
- sursa: DMLR (1981)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PERECHE s. 1. cuplu. (Alcătuiesc o ~ potrivită.) 2. v. partener. 3. (înv. și pop.) soț, (înv.) soție. (Unde e ~ acestui papuc?) 4. (înv. și reg.) soață. (O imagine a cărei ~ se află în versul următor.) 5. v. seamăn.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PERECHE s. v. nevastă, soție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pereche s. v. NEVASTĂ. SOȚIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PERECHE s. 1. cuplu. (Alcătuiesc o ~ potrivită.) 2. partener. (Are o ~ ideală la dans.) 3. (înv. și pop.) soț, (înv.) soție. (Unde e ~ acestui papuc?) 4. (înv. și reg.) soață. (O imagine a cărei ~ se află în versul următor.) 5. egal, potrivă, seamă, seamăn. (Nu are ~ pe lume.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Pereche ≠ impereche, nepereche
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
pereche (perechi), s. f. – 1. Grup de două obiecte sau persoane. – 2. Tovarăș; soț. – 3. Obiect alcătuit din două părți identice și simetrice. – 4. (Adj.) Par, multiplu de doi. – Var. păreche. Mr. păreacl’e, megl. părecl’ă. Lat. păricŭla (Diez, I, 306; Pușcariu 1266; Candrea-Dens., 1332; REW 6240); cf. it. parecchio, prov. parelh, fr. pareil, sp. parejo, port. parelho. – Der. nepereche, adj. (impar); împerechia, vb. (a forma un cuplu; înv., a opune, a înfrunta; a uni, a combina); împerechetură, s. f. (înv., discordie, vrajbă); desperechia, vb. (a decupla, a lăsa fără pereche).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
pereche, perechi s. f. (în jocurile cu zaruri) dublă.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F122) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F122) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
pereche, perechisubstantiv feminin
- comentariu De obicei este urmat de determinări. DEX '09
- 1. Grup de două ființe de același fel. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXdiminutive: perechiușă
- Ziduri vechi, Printre care umblă șoareci strecurîndu-se perechi. MACEDONSKI, O. I 272. DLRLC
- O pereche de boi. O pereche de pui. DLRLC
- O pereche de găini. NODEX
- 1.1. În grup de doi, doi câte doi. DEX '09 DEX '98 NODEX
- A merge pereche. NODEX
-
- 1.2. Cuplu de dansatori. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pardoseala de bîrne tremura sub tălpile perechilor care dansau. DUMITRIU, V. L. 106. DLRLC
- Am trecut printre perechi în sala de bal. C. PETRESCU, S. 106. DLRLC
- În ploaie de confeti saltă Părechile dănțuitoare. TOPÎRCEANU, B. 66. DLRLC
-
- 1.3. Grup format din două părți sau organe identice și simetrice ale (corpului) unei ființe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- M-am întors mînios către dînsa și i-am aruncat o pereche de ochi de voinic. GANE, N. III 58. DLRLC
- Iată-mă! Tot eu, cea veche! Ochii? hai, ce mai pereche! COȘBUC, P. I 102. DLRLC
- Fruntea înaintită, galbenă ca ceara, sfîrșită cu o păreche de sprincene tufoasă ca sacara de la sînta Elena, se lega cu un nas coroietic. RUSSO, S. 28. DLRLC
- 1.3.1. (O) pereche de palme = două lovituri succesive aplicate cuiva (pe obraz) cu palma; două palme DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Unde ai stat pînă acum, nemernicule? zbiară jupînul... Și șart! part! o pereche de palme fierbinți peste urechile degerate. CARAGIALE, O. I 326.
-
-
- 1.4. Grup format din masculul și femela unor animale (mai ales la unele păsări). DLRLC
- O pereche de canari. DLRLC
-
-
- 2. Grup format din două exemplare din același fel de obiecte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și cum era moș Nichifor strădalnic și iute la trebile lui, răpede zvîrle niște coșolină în căruță, așterne deasupra o păreche de poclăzi, înhamă iepușoarele, își ia cojocul între umere și biciul în mînă și, tiva băiete! CREANGĂ, P. 114. DLRLC
- Mult mi-e dor și mult mi-e sete Să văd frunza-n codru verde... Să mă las iar în cea vale Cu-o pereche de pistoale. ALECSANDRI, P. P. 287. DLRLC
- 2.1. Grup de obiecte de același fel, care formează o unitate, folosindu-se împreună. DEX '09 DEX '98 NODEX
- Am dat soldatului Rață o pereche de șireturi și tutun. SAHIA, N. 84. DLRLC
- Perechile de șine se multiplicau, se apropiau, se întretăiau. REBREANU, R. I 13. DLRLC
- Dîndu-ne schimburi și cîte două părechi de obiele de suman alb, ne-am încălțat cu opincile binișor și sărutînd mîna bunicăi, am luat-o prin Bobotești. CREANGĂ, A. 25. DLRLC
- O pereche de ciorapi. O pereche de dansatori. O pereche aleasă. NODEX
- diferențiere Grup de două obiecte de același fel, întrebuințate totdeauna împreună (unul fără altul fiind de obicei nefolositor). DLRLC
-
- 2.2. Cu soț. DLRLC
- Numere perechi. DLRLC
-
-
- 3. Fiecare dintre cele ființe, două obiecte, două fenomene care formează un grup (unitar), considerate în raport cu cea de-a doua ființă, cu cel de-al doilea obiect etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Va găsi pe urmă o pereche mai potrivită cu starea lui. REBREANU, R. I 129. DLRLC
- El pășea cu ezitare, luînd seama la ce fac alții, și ascultînd instrucțiunile perechii lui de joc, o blondă zveltă, care-l lua de mînă și-l conducea. VLAHUȚĂ, O. A. III 11. DLRLC
- O pasăre plutește cu aripi ostenite, Pe cînd a ei pereche nainte tot s-a dus C-un pîlc întreg de pasări, pierzîndu-se-n apus. EMINESCU, O. I 114. DLRLC
- Aceasta ți-i perechea. DLRLC
- 3.1. Ființă, obiect, fenomen care seamănă perfect cu altă ființă, cu alt obiect, cu alt fenomen. DEX '09 DEX '98
- 3.2. A fi bună (sau potrivită) pereche cu cineva = a se potrivi (cu cineva, mai ales la cusururi). DLRLC
- Tu și cu Talpa iadului sînteți potrivită păreche. CREANGĂ, P. 318. DLRLC
-
- 3.3. A-i fi cuiva pereche = a se potrivi cu cineva. NODEX
- diferențiere Persoană care se potrivește după anumite calități altei persoane. NODEX
- Fără pereche = unic în felul său, fără seamnăn. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Radu Comșa ar putea să jure pentru toți, că sînt oameni fără pereche! C. PETRESCU, Î. II 191. DLRLC
- Leneș fără păreche mă făcusem, căci mama, după cîtă minte avea, nu se îndura să mă mai trimită acum nici la o cofă de apă, numai să învăț carte. CREANGĂ, A. 75. DLRLC
-
- A nu-și avea (sau afla etc.) pereche = a nu se putea compara cu nimic prin însușirile pe care le posedă; a nu avea seamăn. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Colierele, cel mare de briliant și cel cu două rînduri de perle... nu-și aveau poate pereche în țară. DUMITRIU, N. 85. DLRLC
- Aista e un leneș, care nu credem să fi mai avînd păreche în lume. CREANGĂ, P. 330. DLRLC
-
-
- 4. Obiect alcătuit din două părți identice și simetrice unite între ele. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Doi invalizi, lîngă cîrjele și desagii lor, așteaptă același tren ca și mine. Unul are o pereche de ochelari negri și nu mișcă de loc. SAHIA, N. 24. DLRLC
- Și cum vorbeau ei, numai iaca întră și Chirică pe ușă, cu un ciocan, c-o daltă și c-o păreche de clești în mînă. CREANGĂ, P. 177. DLRLC
- O păreche de pantaloni largi... putea ascunde fusele ce-i slujeau de picioare. RUSSO, S. 27. DLRLC
- O pereche de foarfece. NODEX
- 4.1. Pereche de case = corp de case (care formează o unitate). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: casă
- 4.2. Pereche de haine = costum de haine. DEX '09 DEX '98
- 4.3. Pereche de cărți = set, pachet de cărți de joc care cuprinde toate cărțile necesare unui joc (de cărți). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
-
- 5. Grup format din doi indivizi de sex opus. DEX '09 DLRLC NODEXsinonime: cuplu
- Lumea ne invidia, ne da ca exemplu de pereche potrivită. BART, E. 224. DLRLC
- A fost odată o pereche de oameni. Ei n-aveau copii... trăiau bine și nevasta nu ieșea din cuvîntul bărbatului. ISPIRESCU, E. 285. DLRLC
- Iubiți! și calea voastră va fi tot înflorită, Și-n sinul nălucirei, păreche fericită, Cu-o lungă sărutare veți trece pe pămînt. ALECSANDRI, P. I 156. DLRLC
-
etimologie:
- paric(u)la DEX '09 DEX '98 NODEX