O definiție pentru suflet-pereche
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+suflet-pereche (desp. su-flet-) s. n., pl. suflete-pereche
Intrare: suflet-pereche
suflet-pereche substantiv neutru
substantiv neutru compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |