2 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PENSULÁ, pensulez, vb. I. Tranz. 1. A întinde cu pensula pe o suprafață un strat de vopsea, de lac; a colora cu pensula. 2. A badijona cu un dezinfectant. – Din pensulă.

PENSULÁ, pensulez, vb. I. Tranz. 1. A întinde cu pensula pe o suprafață un strat de vopsea, de lac; a colora cu pensula. 2. A badijona cu un dezinfectant. – Din pensulă.

pensula vt [At: C. PETRESCU, C. V. 259 / Pzi: ~lez / E: pensulă] 1 A întinde cu pensula (1), pe o suprafață, un strat de vopsea, lac etc. 2-3 (A vopsi sau) a colora cu pensula. 4 (Med; spc) A badijona cu o pensulă (1). 5 (Rar) A aduna cu pensula.

PENSULÁ, pensulez, vb. I. Tranz. (Rar, folosit și absolut) A întinde cu pensula pe o suprafață un strat de vopsea, lac, clei etc. Rotunjește oval unghiile, taie pielițele, lustruiește, pensulează cu lac. C. PETRESCU, C. V. 259. ♦ A badijona cu un dezinfectant.

PENSULÁ vb. I. tr. 1. A întinde cu pensula pe o suprafață, un strat de vopsea, lac etc.; a vopsi, a colora cu pensula. 2. (Med.) A badijona cu un dezinfectant. [< pensulă].

PENSULÁ vb. tr. 1. a întinde cu pensula pe o suprafață un strat de vopsea, lac etc.; a colora cu pensula. 2. (med.) a badijona. (< pensulă)

A PENSULÁ ~éz tranz. 1) (suprafețe) A vopsi cu pensula. 2) (părți afectate ale organismelor) A badijona cu un dezinfectant, folosind o pensulă specială. /Din pensulă

PÉNSULĂ, pensule, s. f. Instrument alcătuit dintr-un smoc de fire de păr sau de material plastic prinse într-o coadă de lemn sau de metal, care servește mai ales la întinderea vopselelor și a lacurilor pe o suprafață. – Din germ. Pinsel.

PÉNSULĂ, pensule, s. f. Instrument alcătuit dintr-un smoc de fire de păr sau de material plastic prinse într-o coadă de lemn sau de metal, care servește mai ales la întinderea vopselelor și a lacurilor pe o suprafață. – Din germ. Pinsel.

pensulă sf [At: LB / V: (înv) pemsel sn, ~nțel sn, ~nzăl sn, ~nzlu sn, pin~ / Pl: ~le / E: ger Pinsel] 1 Instrument de diferite forme și mărimi alcătuit dintr-un smoc de fire de păr (de porc, de cal etc.) sau de material plastic prinse într-o coadă de lemn sau de metal, folosit în pictură și în vopsitorie pentru întinderea culorilor, a vopselelor etc. sau pentru a șterge de praf o suprafață mică, a aduna sau a aplica o substanță etc. Si: (reg) meciuc, meseleuaș, meseleu mic, meseluț mic, pămătuf, penel, pențăluș1, perioară1 (2), periucă. 2 (Liv; îe) A mânui ~la A picta. 3 (Fig; rar) Pensulație (2).

PÉNSULĂ, pensule, s. f. Instrument alcătuit dintr-un smoc de fire de păr prins într-o coadă (scurtă) de lemn sau de metal, servind la întinderea vopselelor, a lacurilor etc. pe o suprafață sau la îndepărtarea prafului de pe o suprafață. V. penel. Dacă greșeai, lucrătoarele și lucrătorii te spoiau cu pensula pe nas și te certau. PAS, Z. I 270. Flacăra mistuiește lucrările pensulei, tîlharii jăfuiesc comorile, dar cînticul scapă în veci cu viață și se strecoară printre oameni. ODOBESCU, S. I 184.

PÉNSULĂ s.f. Unealtă formată dintr-un smoc de fire de păr legate de un mâner, cu care se pictează, se întinde un clei etc. 2. (Fig.; liv.) Pensulație (1) [în DN]. [< germ. Pinsel].

PÉNSULĂ s. f. unealtă dintr-un smoc de fire de păr legate de un mâner, cu care se pictează, se întinde un clei etc. (< germ. Pinsel)

PÉNSULĂ ~e f. Instrument de vopsit sau de colorat, constând dintr-un smoc de păr sau din fire sintetice, prins într-o coadă (de lemn, de metal etc.). /<germ. Pinsel

*pénsulă f., pl. e (germ. pinsel, d. lat. penicillus și -illum, de unde și fr. pinceau, a. î.). Condeĭ, penel, periuță de văpsit orĭ de pictat. V. bidinea.

*pensuléz v. tr. (d. pensulă; germ. pinseln). Ung o rană, maĭ ales amigdalele gîtuluĭ, cu un pomătuf de vată muĭat în tinctură de ĭod ș. a. V. încondeĭez.

arată toate definițiile

Intrare: pensula
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pensula
  • pensulare
  • pensulat
  • pensulatu‑
  • pensulând
  • pensulându‑
singular plural
  • pensulea
  • pensulați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pensulez
(să)
  • pensulez
  • pensulam
  • pensulai
  • pensulasem
a II-a (tu)
  • pensulezi
(să)
  • pensulezi
  • pensulai
  • pensulași
  • pensulaseși
a III-a (el, ea)
  • pensulea
(să)
  • pensuleze
  • pensula
  • pensulă
  • pensulase
plural I (noi)
  • pensulăm
(să)
  • pensulăm
  • pensulam
  • pensularăm
  • pensulaserăm
  • pensulasem
a II-a (voi)
  • pensulați
(să)
  • pensulați
  • pensulați
  • pensularăți
  • pensulaserăți
  • pensulaseți
a III-a (ei, ele)
  • pensulea
(să)
  • pensuleze
  • pensulau
  • pensula
  • pensulaseră
Intrare: pensulă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pensulă
  • pensula
plural
  • pensule
  • pensulele
genitiv-dativ singular
  • pensule
  • pensulei
plural
  • pensule
  • pensulelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pensula

  • 1. A întinde cu pensula pe o suprafață un strat de vopsea, de lac; a colora cu pensula.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Rotunjește oval unghiile, taie pielițele, lustruiește, pensulează cu lac. C. PETRESCU, C. V. 259.
      surse: DLRLC
  • 2. A badijona cu un dezinfectant.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: badijona

etimologie:

  • pensulă
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

pensulă

  • 1. Instrument alcătuit dintr-un smoc de fire de păr sau de material plastic prinse într-o coadă de lemn sau de metal, care servește mai ales la întinderea vopselelor și a lacurilor pe o suprafață.
    exemple
    • Dacă greșeai, lucrătoarele și lucrătorii te spoiau cu pensula pe nas și te certau. PAS, Z. I 270.
      surse: DLRLC
    • Flacăra mistuiește lucrările pensulei, tîlharii jăfuiesc comorile, dar cînticul scapă în veci cu viață și se strecoară printre oameni. ODOBESCU, S. I 184.
      surse: DLRLC
  • surse: DN sinonime: pensulație

etimologie: