2 intrări

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PENSIONÁ, pensionez, vb. I. Tranz. A acorda cuiva dreptul de a primi pensie în condițiile prevăzute de lege. ♦ Refl. A ieși la pensie, a deveni pensionar. [Pr.: -si-o-] – Din fr. pensionner, germ. pensionieren.

PENSIONÁR, -Ă, pensionari, -e, s. m. și f. 1. Persoană care primește pensie. ♦ Persoană care primește o subvenție, un subsidiu. 2. Persoană întreținută, îngrijită într-un azil sau într-un ospiciu. ♦ Persoană închisă într-o închisoare; deținut. ♦ Animal închis într-o amenajare specială (pentru a fi expus publicului). 3. Persoană care stă în pensiune la cineva. [Pr.: -si-o-] – Din fr. pensionnaire, germ. Pensionär.

pensiona [At: CUCIURAN, D. 57/31 / V: (înv) pan~, ~iuna, ~nzi~ / P: ~si-o~ / Pzi: ~nez / E: fr pensionner, ger pensionieren] (C. i. oameni) 1-2 vt (Înv) A acorda cuiva un ajutor (periodic) în bani, pentru a-i asigura existența. 3 vt (Spc) A scoate din producție în condițiile prevăzute de lege, acordându-i-se pensie (3) Si: a scoate la pensie (10), (înv) a pune în pensie (9). 4 vr A ieși la pensie (8). 5 vt (Îvr) A educa la pension (1).

pensionar, ~ă smf [At: ȘINCAI, HR. II, 199/24 / V: (înv) pan~, pansioner, ~ner, ~iun~ / P: ~si-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr pensionnaire, ger Pensionär] 1 (Înv) Persoană căreia i se acorda de către împărat sau rege o sumă de bani ca răsplată pentru serviciile aduse. 2-3 (Înv) Persoană aflată (în subvenția sau) în serviciul cuiva. 4 Persoană care a ieșit din serviciu în condițiile prevăzute de lege și primește pensie (3) Si: (reg) pensionist (1). 5 Persoană care primește pensie ca urmaș al unui fost salariat. 6 (Înv) Elev al unui pension (1) Si: pensionist (2). 7-8 Persoană internată (într-un azil sau) într-un ospiciu. 9 (Înv) Persoană care stă într-o pensiune (7). 10 (Arg) Infractor închis într-o închisoare.

PENSIONÁ, pensionez, vb. I. Tranz. A scoate pe cineva la pensie, în condiții determinate de lege, acordându-i pensie. ♦ Refl. A ieși la pensie, a deveni pensionar. [Pr.: -si-o-] – Din fr. pensionner, germ. pensionieren.

PENSIONÁR, -Ă, pensionari, -e, s. m. și f. 1. Persoană care primește pensie. ♦ Persoană care primește o subvenție, un subsidiu. 2. Persoană internată într-un azil sau într-un ospiciu. ♦ Persoană închisă într-o închisoare; deținut. ♦ Animal închis într-o amenajare specială (pentru a fi expus publicului). 3. Persoană care stă în pensiune la cineva. [Pr.: -si-o-] – Din fr. pensionnaire, germ. Pensionär.

PENSIONÁ, pensionez, vb. I. Tranz. A scoate pe cineva din producție, în condiții determinate de lege, acordîndu-i pensia cuvenită; a scoate la pensie. Actorii sînt pensionați după 25 de ani de activitate. SAHIA, U.R.S.S. 157. ♦ Refl. A ieși la pensie. S-a pensionat din cauză de boală. – Pronunțat: -ii-o-.

PENSIONÁR, -Ă, pensionari, -e, s. m. și f. 1. Persoană care a ieșit din producție în condiții determinate de lege și primește pensie. Pensionarii au dreptul la asistență medicală gratuită. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2868. Cînd ridica mîna, de sub mînecă apăreau manșete rotunde și tari... cum poartă pensionarii orașelor de provincie din Franța. C. PETRESCU, C. V. 278. ◊ (Adjectival) La a doua întîlnire a apărut într-o redingotă... de profesor pensionar și ochelari cu șnur după ureche. C. PETRESCU, C. V. 278. Cel mai gălăgios și mai amărit era colonelul pensionar Ștefănescu. REBREANU, R. II 222. 2. Cel care este internat într-o instituție publică specială (mai ales de sănătate). Ceilalți pensionari ai ospiciului, suiți pe ziduri, priveau această scenă. BOGZA, C. O. 334. – Variantă: (învechit) pensionér (NEGRUZZI, S. III 362) s. m.

PENSIONÁ vb. I. tr. A scoate (pe cineva) la pensie; a da o pensie (cuiva). ♦ refl. A ieși la pensie. [Pron. -si-o-. / < fr. pensionner, cf. it. pensionare].

PENSIONÁR, -Ă s.m. și f. 1. Cel care primește o pensie. 2. Cel care este întreținut, îngrijit într-un ospiciu, într-un azil. [Pron. -si-o-. / cf. fr. pensionnaire].

PENSIONÁ vb. I. tr. a scoate la pensie; a atribui, a face o pensie (cuiva). II. refl. a ieși la pensie. (< fr. pensionner, germ. pensionieren)

PENSIONÁR, -Ă s. m. f. 1. cel care primește o pensie. 2. cel întreținut într-un ospiciu sau azil. 3. deținut într-o închisoare. 4. persoană care stă în pensiune la cineva. (< fr. pensionnaire, germ. Pensionär)

A PENSIONÁ ~éz tranz. 1) A face să se pensioneze; a trimite la pensie. 2) A susține cu pensie. [Sil. -si-o-] /<fr. pensionner, germ. Pensionieren

A SE PENSIONÁ mă ~éz intranz. A ieși la pensie; a deveni pensionar. [Sil. -si-o-] /<fr. pensionner, germ. Pensionieren

PENSIONÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. 1) Persoană care primește pensie. 2) Persoană internată într-un azil sau într-un ospiciu. 3) Persoană aflată în pensiune la cineva. [Sil. -si-o-] /<fr. pensionnaire, germ. Pensionär

*pensionár, -ă s. (fr. pensionnaire, d. pension, pensiune). Persoană care primește o pensiune de la stat. Persoană care e găzduită și ospătată pe banĭ într’o pensiune. Elev saŭ elevă care e într’un pensionat. În Olanda, mare funcționar municipal. Mare pensionar, prim ministru. Adj. Funcționar pensionar.

*pensionéz v. tr. (fr. pensionner). Scot la pensiune.

arată toate definițiile

Intrare: pensionară
  • silabație: pen-si-o- info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pensiona
  • pensionara
plural
  • pensionare
  • pensionarele
genitiv-dativ singular
  • pensionare
  • pensionarei
plural
  • pensionare
  • pensionarelor
vocativ singular
  • pensiona
  • pensionaro
plural
  • pensionarelor
Intrare: pensiona
  • silabație: pen-si-o-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pensiona
  • pensionare
  • pensionat
  • pensionatu‑
  • pensionând
  • pensionându‑
singular plural
  • pensionea
  • pensionați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pensionez
(să)
  • pensionez
  • pensionam
  • pensionai
  • pensionasem
a II-a (tu)
  • pensionezi
(să)
  • pensionezi
  • pensionai
  • pensionași
  • pensionaseși
a III-a (el, ea)
  • pensionea
(să)
  • pensioneze
  • pensiona
  • pensionă
  • pensionase
plural I (noi)
  • pensionăm
(să)
  • pensionăm
  • pensionam
  • pensionarăm
  • pensionaserăm
  • pensionasem
a II-a (voi)
  • pensionați
(să)
  • pensionați
  • pensionați
  • pensionarăți
  • pensionaserăți
  • pensionaseți
a III-a (ei, ele)
  • pensionea
(să)
  • pensioneze
  • pensionau
  • pensiona
  • pensionaseră
pansiona
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pensiuna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
penziona
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pensiona pansiona pensiuna penziona

  • 1. A acorda cuiva dreptul de a primi pensie în condițiile prevăzute de lege.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Actorii sînt pensionați după 25 de ani de activitate. SAHIA, U.R.S.S. 157.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv A ieși la pensie, a deveni pensionar.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
      exemple
      • S-a pensionat din cauză de boală.
        surse: DLRLC

etimologie:

pensionar, -ă pensionară pansionar pansioner pensioner pensiunar

  • 1. Persoană care primește pensie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: pensionist attach_file 4 exemple
    exemple
    • Pensionarii au dreptul la asistență medicală gratuită. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2868.
      surse: DLRLC
    • Cînd ridica mîna, de sub mînecă apăreau manșete rotunde și tari... cum poartă pensionarii orașelor de provincie din Franța. C. PETRESCU, C. V. 278.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival La a doua întîlnire a apărut într-o redingotă... de profesor pensionar și ochelari cu șnur după ureche. C. PETRESCU, C. V. 278.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Cel mai gălăgios și mai amărît era colonelul pensionar Ștefănescu. REBREANU, R. II 222.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Persoană care primește o subvenție, un subsidiu.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. Persoană întreținută, îngrijită într-un azil sau într-un ospiciu.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Ceilalți pensionari ai ospiciului, suiți pe ziduri, priveau această scenă. BOGZA, C. O. 334.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Persoană închisă într-o închisoare.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00 sinonime: deținut, -ă pușcăriaș, -ă
    • 2.2. Animal închis într-o amenajare specială (pentru a fi expus publicului).
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. Persoană care stă în pensiune la cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: