PECARI, pecari, s. m. Specie de mamifer înrudit cu porcul sălbatic, care trăiește în America (Dicotyles tajacu). – Din fr. pécari.

pecari sm [At: MAIORESCU, L. 179 / A: și (rar) pecari, ~cari / Pl: (nob) ~is / E: fr pécari] Mamifer înrudit cu porcul sălbatic, care trăiește în America (Dicotyles tajocu).

PECARI s. m. (Rar) Specie de mamifer înrudit cu porcul sălbatic, care trăiește în America (Dicotyles tajacu). – Din fr. pécari.

PECARI s.m. Porc sălbatic fără coadă și bun înotător, care trăiește în turme în pădurile mlăștinoase din America. [< fr. pécari < cuv. caraib].

PECARI s. m. mamifer înrudit cu porcul sălbatic, fără coadă și bun înotător, din America Centrală și de Sud. (< fr. pécari)

*pécari m., pl. tot așa (cuv. american indigen). Un fel de porc american de sud cu carne foarte delicată.

pecar sm [At: CIHAC, II, 250 / V: (reg) pecer, pie~ / Pl: ~i / E: pec¹ + -ar cf ger Bäcker, scr^[1] pekar] (Trs; Ban) Brutar.

pecer¹ sm vz pecar

piecar sm vz pecar

pecari s. m., art. pecariul; pl. pecari, art. pecarii (desp. -ri-i)

!pecari s. m., art. pecariul; pl. pecari, art. pecarii (-ri-i)

pecari s. m.

PECÁRI, specie de mamifer, înrudit cu porcul sălbatic, care trăiește în pădurile tropicale din America (Dicotiles tajacu). Are o lungime de c. 1 m și o înălțime de 50 cm, pielea aspră și închisă la culoare, iar colții defensivi, îndreptați în jos. Se hrănește cu fructe, rădăcini, mici vertebrate, insecte.

PECAR s. v. brutar.

pecar s. v. BRUTAR.

pecăriță s. v. BRUTĂREASĂ.

pecár, pecari, s.m. (reg.) Brutar. ■ (onom.) Pecar, nume de familie în jud. Maram. – Din pec „brutar” + suf. -ar, cf. germ. Bäcker, scr. pekar (MDA).

pecar, pecari, s.m. – (reg.) Brutar. ♦ (onom.) Pecar, nume de familie în Maramureș. – Din pec „brutar” + suf. -ar, cf. germ. Bäcker, scr. pekar (MDA).

pecar, -i, s.m. – Brutar. – Din pec „brutar” (< magh pék) + -ar.