2 intrări

  • patrulă patraulă patrol patrolă patruilă patrul pătrăulă pătrulă peatrulă
  • patrula patrola pătrola peatrula

38 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PATRÚLĂ, patrule, s. f. Subunitate militară care îndeplinește o misiune de cercetare, de pază, de control etc.; persoană care face parte dintr-o astfel de subunitate. ◊ Patrulă de aviație = subunitate formată din 3-4 avioane militare. – Din germ. Patrulle.

PATRÚLĂ, patrule, s. f. Subunitate militară care îndeplinește o misiune de cercetare, de pază, de control etc.; persoană care face parte dintr-o astfel de subunitate. ◊ Patrulă de aviație = subunitate formată din 3-4 avioane militare. – Din germ. Patrulle.

patru sf [At: LB / V: (îrg) ~ro (Pl: ~oale), (înv) ~raulă, ~rol sm, ~ul sm, ~ulie, ~uilă, pătrăulă, păt~, peat~ / Pl: ~le / E: ger Patrulle, fr patrouille, rs патруль] 1-4 Grup de militari, rar de civili, pe jos, călare, pe mașini de luptă sau pe nave izolate, care îndeplinește o misiune (de cercetare) (de pază) (de control sau) de legătură. 5-8 (Prc) Persoană care face parte dintr-o patrulă (1-4). 9 (Îe) A face de ~ A păzi. 10 (Îe) A merge în ~ A cerceta, a iscodi. 11 Formație de zbor alcătuită din trei sau patru avioane de luptă.

PATRÚLĂ, patrule, s. f. Subunitate militară destinată a cerceta pe inamic sau terenul, a supraveghea ordinea, a executa recunoașteri; strajă. Apoi iarăși multă vreme, nici un semn, decît urme de pași pe zăpadă, pe care patrulele urmăreau prin viscol și ceață. DUMITRIU, V. L. 70. Patrulele continuau să circule pe străzi, PAS, Z. IV 37. Patrulele romînești privegheau acum malul drept al Dunării. ODOBESCU, S. III 575.

PATRÚLĂ s.f. Mic detașament militar însărcinat cu recunoașterea terenului, a pozițiilor, a mișcărilor inamicului etc. sau cu supravegherea ordinii. ♦ Formație de zbor compusă din trei-patru avioane de luptă. [Cf. germ. Patrouille, rus. patrul, fr. patrouille].

PATRÚLĂ s. f. 1. mic detașament militar însărcinat cu recunoașterea terenului, a pozițiilor, a mișcărilor inamicului etc. sau cu supravegherea ordinii; navă, avion cu misiune de supraveghere. 2. formație de zbor din trei-patru avioane de luptă. (< germ. Patrulle)

PATRÚLĂ ~e f. Grup de militari care circulă pe un traseu având misiunea de supraveghere sau de recunoaștere. /<germ. Patrulle

patrulă f. 1. raită de noapte ce soldații fac într’un oraș; 2. detașament care face patrulă. [Rus. (din fr. patrouille)].

*patrúlă f., pl. e (fr. patrouille, d. patrouiller, a patrula; it. pattuglia). Arm. Detașament de cîțĭ-va soldațĭ trimeșĭ ca să menție liniștea în timp de pace saŭ să cerceteze terenu și să spioneze în timp de războĭ. – În Ban. Trans. și patrólă pl. e și -ól, pl. oale (pol. patrol, rus. patrúlĭ, germ. patrulle); în Mold. sud. și patraúlă (după caraulă).

PATRULÁ, patrulez, vb. I. Intranz. A parcurge după un anumit program un traseu terestru, aerian sau pe apă, pentru a îndeplini o misiune de cercetare, de pază, de control etc. – Din patrulă. Cf. fr. patrouiller.

PATRULÁ, patrulez, vb. I. Intranz. A parcurge după un anumit program un traseu terestru, aerian sau pe apă, pentru a îndeplini o misiune de cercetare, de pază, de control etc. – Din patrulă. Cf. fr. patrouiller.

patrula vi [At: LM / V: (îrg) ~rola, pătrola, peat~ / Pzi: ~lez / E: patrulă] 1-4 (D. formații militare) A înainta pe jos, călare, pe apă, pentru a îndeplini o misiune (de cercetare) (de pază) (de control sau) de legătură.

pătrău1 sf [At: COMAN, GL. / Pl: ~le / E: nct] (Reg) 1 Practică de a trage clopotul seara. 2 Sunet al clopotului care se trage seara.

pătrău2 sf vz patrulă

arată toate definițiile

Intrare: patrulă
  • silabație: -tru-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • patru
  • patrula
plural
  • patrule
  • patrulele
genitiv-dativ singular
  • patrule
  • patrulei
plural
  • patrule
  • patrulelor
vocativ singular
plural
patraulă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
patrol
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
patrolă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
patruilă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
patrul
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pătrăulă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pătrulă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
peatrulă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: patrula
  • silabație: -tru-
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • patrula
  • patrulare
  • patrulat
  • patrulatu‑
  • patrulând
  • patrulându‑
singular plural
  • patrulea
  • patrulați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • patrulez
(să)
  • patrulez
  • patrulam
  • patrulai
  • patrulasem
a II-a (tu)
  • patrulezi
(să)
  • patrulezi
  • patrulai
  • patrulași
  • patrulaseși
a III-a (el, ea)
  • patrulea
(să)
  • patruleze
  • patrula
  • patrulă
  • patrulase
plural I (noi)
  • patrulăm
(să)
  • patrulăm
  • patrulam
  • patrularăm
  • patrulaserăm
  • patrulasem
a II-a (voi)
  • patrulați
(să)
  • patrulați
  • patrulați
  • patrularăți
  • patrulaserăți
  • patrulaseți
a III-a (ei, ele)
  • patrulea
(să)
  • patruleze
  • patrulau
  • patrula
  • patrulaseră
patrola
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pătrola
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
peatrula
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)