12 definiții pentru parataxă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARATÁXĂ, parataxe, s. f. (Gram.) Juxtapunere. – Din fr. parataxe.

PARATÁXĂ, parataxe, s. f. (Gram.) Juxtapunere. – Din fr. parataxe.

parata sf [At: IORDAN, STIL. 251 / Pl: ~xe / E: fr parataxe] Mijloc de exprimare a raporturilor sintactice de coordonare sau de subordonare dintre elementele componente ale unei propoziții sau fraze, care constă în simpla lor alăturare, fără ajutorul vreunui cuvânt de legătură Si: juxtapunere.

PARATÁXĂ, parataxe, s. f. (Gram.) Juxtapunere.

PARATÁXĂ s.f. Mod de exprimare a raporturilor de coordonare sau de subordonare în propoziție sau în frază prin simpla alăturare, fără ajutorul vreunui cuvânt de legătură; juxtapunere; coordonare sintactică. [< fr. parataxe, cf. gr. parataxis < para – lângă, taxis – așezare].

PARATÁXĂ s. f. juxtapunere. (< fr. parataxe)

PARATÁXĂ ~e f. lingv. (în opoziție cu hipotaxă) Procedeu de exprimare a raporturilor sintactice între propoziții fără jonctive; juxtapunere. /<fr. parataxe

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

parata s. f., g.-d. art. parataxei; pl. parataxe

paratáxă s. f., g.-d. art. paratáxei; pl. paratáxe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PARATÁXĂ s. f. (< fr. parataxe, cf. gr. parataxis < para „alături” + taxis „așezare”): v. juxtapúnere.

parataxă expresivă sau stilistică, orice juxtapunere asindetică, raport gramatical dintre două propoziții cu indicele de relație zero, în locul unui indice de coordonare sau subordonare care s-a omis (A): „Bate om în poartă, iese tata să-l întâmpine, îl aduce în casă.” (Z. Stancu) Sin. asindet.

Intrare: parataxă
parataxă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parata
  • parataxa
plural
  • parataxe
  • parataxele
genitiv-dativ singular
  • parataxe
  • parataxei
plural
  • parataxe
  • parataxelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

parata, parataxesubstantiv feminin

  • 1. gramatică Mod de exprimare a raporturilor de coordonare sau de subordonare în propoziție sau în frază prin simpla alăturare, fără ajutorul vreunui cuvânt de legătură; coordonare sintactică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: juxtapunere
  • diferențiere Procedeu de exprimare a raporturilor sintactice între propoziții fără jonctive. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.