11 definiții pentru pantograf


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PANTOGRÁF, pantografe, s. n. 1. Aparat folosit pentru reproducerea unui desen, a unui plan etc. la aceeași mărime cu un model dat sau la o scară diferită de a modelului. 2. Dispozitiv montat pe acoperișul unor vehicule electrice, care face contactul între instalația electrică a vehiculului și rețeaua electrică fixă de alimentare. – Din fr. pantographe.

pantograf sn [At: NEGULICI / Pl: ~e / E: fr pantographe] (Teh) 1 Aparat pentru reproducerea unui desen, a unui plan, a unei hărți etc., la aceeași mărime sau la scară diferită de cea a modelului. 2 Dispozitiv instalat pe acoperișul unor vehicule electrice, prin care se realizează un contact electric mobil între firul de contact și instalația electrică montată pe vehicul. corectată

PANTOGRÁF, pantografe, s. n. 1. Aparat utilizat pentru reproducerea unui desen, a unui plan etc. la aceeași mărime cu un model dat sau la o scară diferită de a modelului. 2. Dispozitiv montat pe acoperișul unor vehicule electrice, care face contactul între instalația electrică a vehiculului și rețeaua electrică fixă de alimentare. – Din fr. pantographe.

PANTOGRÁF, pantografe, s. n. 1. Aparat care servește la reproducerea unui desen, a unui plan etc., fie la aceeași mărime, fie la o scară diferită de cea a originalului. 2. Dispozitiv montat pe acoperișul vehiculelor cu tracțiune electrică și servind ca priză de curent.

PANTOGRÁF s.n. 1. Instrument cu care se reproduce mecanic un desen, o gravură la aceeași mărime sau la altă scară. 2. Dispozitiv pentru măsurarea conturului secțiunii transversale a unei excavații, a unei galerii, a unui tunel etc. 3. Priză de curent pentru vehicule cu tracțiune electrică, prin care se face legătura cu firul aerian. [< fr. pantographe, cf. gr. pas – tot, graphein – a scrie].

PANTOGRÁF s. n. 1. instrument cu care se reproduce direct (la scară) un desen, un plan, o hartă etc. 2. dispozitiv pentru măsurarea conturului secțiunii transversale a unei excavații, galerii, a unui tunel etc. 3. priză de curent pentru vehicule cu tracțiune electrică, prin care se face legătura cu firul aerian. (< fr. pantographe)

PANTOGRÁF ~e n. 1) Aparat pentru reproducerea unui desen sau a unui plan la scara dorită. 2) Dispozitiv montat pe acoperișul unor vehicule cu tracțiune electrică (tramvaie, locomotive), care realizează contactul cu firul electric; troleu. /<fr. pantographe

*pantográf n., pl. e (format d. vgr. pân, pantós, tot, și grápho, scriŭ). Instrument de reprodus mecanic desemnele mărindu-le, micșorîndu-le orĭ în aceĭașĭ mărime.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pantográf (-to-graf) s. n., pl. pantográfe

pantográf s. n. (sil. -graf), pl. pantográfe


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PANTO- „tot, întreg, total, general”. ◊ gr. pas, pantos „tot, întreg” > fr. panto-, it. id., engl. id., germ. id. > rom. panto-.~clastie (v. -clastie), s. f., stare psihică obsesivă de a distruge totul; ~fag (v. -fag), adj., care se hrănește cu substanțe vegetale și animale; ~fagie (v. -fagie), s. f., însușirea de a fi pantofag; ~fobie (v. -fobie), s. f., panfobie*; ~gen (v. -gen1), adj., (despre ciuperci) care poate crește pe orice gazdă; ~graf (v. -graf), s. n., 1. Instrument cu care se reproduce mecanic un desen sau o gravură la aceeași mărime sau la altă scară. 2. Dispozitiv pentru măsurarea conturului secțiunii transversale a unei excavații, a unei galerii, a unui tunel etc.; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument topografic pentru măsurarea unghiurilor și a înclinării terenului pe o anumită porțiune; ~nomie (v. -nomie), s. f., concept desemnînd prezența artisticului în toate acțiunile și manifestările sociale ale omului; ~pode (v. -pod), s. n. pl., clasă de artropode, exclusiv marine, cu corp mic și cu 8-12 perechi de picioare foarte lungi; ~ptoză (v. -ptoză), s. f., cădere generală a viscerelor, datorită unei slăbiri bruște; ~stat (v. -stat), s. n., aparat medical care transformă curentul de la rețea în curenți galvanici, faradici etc., utilizabili în scopuri terapeutice; ~termie (v. -termie), s. f., variație a temperaturii corporale care apare fără o cauză evidentă.

Intrare: pantograf
pantograf substantiv neutru
  • silabație: pan-to-graf info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pantograf
  • pantograful
  • pantografu‑
plural
  • pantografe
  • pantografele
genitiv-dativ singular
  • pantograf
  • pantografului
plural
  • pantografe
  • pantografelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pantograf

  • 1. Aparat folosit pentru reproducerea unui desen, a unui plan etc. la aceeași mărime cu un model dat sau la o scară diferită de a modelului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 NODEX
  • 2. Dispozitiv montat pe acoperișul unor vehicule electrice, care face contactul între instalația electrică a vehiculului și rețeaua electrică fixă de alimentare.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: troleu
    • diferențiere Dispozitiv montat pe acoperișul vehiculelor cu tracțiune electrică și servind ca priză de curent.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Priză de curent pentru vehicule cu tracțiune electrică, prin care se face legătura cu firul aerian.
      surse: DN MDN '00
  • 3. Dispozitiv pentru măsurarea conturului secțiunii transversale a unei excavații, a unei galerii, a unui tunel etc.
    surse: DN MDN '00

etimologie: