PANTAHÚZĂ, pantahuze, s. f. (Înv.) Listă de subscripție cu care se strâng bani pentru clădirea sau pentru repararea unei biserici, pentru o operă de binefacere etc. – Din ngr. pantahúsa.

pantahuză sf [At: M. I. CARAGIALE, C. 158 / V: (reg) ~acuză, ~nda~ / Pl: ~ze / E: ngr πανταχοῦσα] (Înv) 1 Listă de subscripție, de obicei în formă de registru, cu care se strângeau fonduri pentru construirea sau repararea unei biserici, pentru o operă de binefacere etc. 2 Cutie închisă și sigilată în care se strângeau astfel de fonduri. 3 (Îe) A umbla (sau a pleca) cu ~a A umbla cu o listă de subscripție, pentrua strânge fonduri. 4 (Îae; dep) A umbla din loc în loc purtând vorbe, minciuni.

PANTAHÚZĂ, pantahuze, s. f. (Astăzi fam. și depr.) Listă de subscripție cu care se strâng bani pentru clădirea sau pentru repararea unei biserici, pentru o operă de binefacere etc. – Din ngr. pantahúsa.

PANTAHÚZĂ, pantahuze, s. f. (Azi rar) Listă de subscripție, de obicei în formă de registru, cu care se strîngeau altădată bani (în special pentru clădirea sau repararea unei biserici). Ministerul Cultelor a încuviințat pantahuza care va circula... pentru construirea unei biserici... în comuna Euriș. La TDRG. ◊ Expr. A umbla cu pantahuza = a umbla din loc în loc purtînd vorbe, minciuni.

PANTAHÚZĂ ~e f. fam. depr. Document semnat privind o contribuție bănească pentru acțiuni de folos obștesc sau particular; listă de subscripție. /<ngr. pantahúsa

pantahuză f. carte de îndurare către miluitori din partea Patriarhului: a umbla cu pantahuza, a se duce din casă în casă; fig. a colporta știri defăimătoare. [Gr. mod. scrisoare de mustrare (dela pantahu, pretutindenea)].

pantahúză f., pl. e (ngr. pantahúsa, circulară [prescurtat din pantahú parúsa epistoli, „pretutindenĭ prezentă scrisoare”]; pantahóse, spre toate părțile). Cutia în care vechilu aduna baniĭ odinioară. Condică cu care se umblă pe la credincĭoșĭ și se adună banĭ pentru scopurĭ religioase. Fig. Iron. A umbla cu pantahuza, a răspîndi veștĭ orĭ mincĭunĭ pe la toțĭ.

pandahuză sf vz pantahuză

pantacuză sf vz pantahuză

pantahuză (înv.) s. f., g.-d. art. pantahuzei; pl. pantahuze

pantahúză s. f., g.-d. art. pantahúzei; pl. pantahúze

pantahuză.

pantahúză (pantahúze), s. f. – Colectă, cerere de donații care se face cu încuviințarea ecleziastică. Ngr. πανταχοῦσα „enciclică” (Gáldi, 217).

pantahúză, pantahuze s. f. Listă de subscripție (în formă de registru) cu care se strângeau în trecut fonduri pentru repararea sau construirea unei biserici, pentru opere de binefacere etc. ♦ Cutie închisă și sigilată pentru strângerea unor astfel de fonduri. ◊ Expr. A umbla (sau a pleca) cu pantahuza = a umbla pentru a strânge fonduri; p. ext. a umbla cu vorbe. [Var.: pandacúză, pantacúză s. f.] – Din gr. pantahusa.

pantahuză, pantahuze s. f. (peior.) 1. listă de subscripție. 2. prostituată bătrână, cu o reputație proastă, batjocorită de toată lumea.

a umbla cu pantahuza / cu tasul expr. 1. a face chetă. 2. a cerși.