PANĂ², pene, s. f. 1. Oprire accidentală a funcționării unei mașini, a unui mecanism, a unui vehicul. ◊ Expr. (Fam.) A fi (sau a rămâne) în pană = a nu putea continua o activitate, a duce lipsă de ceva; a rămâne fără bani. 2. Poziție în care se află o navă cu vele care are vânt din față și nu poate înainta. – Din fr. panne.

PANEL, panele, s. n. Placă de lemn, cu miez de șipci, de scânduri înguste sau de fâșii de furnir gros, acoperit pe ambele fețe cu câte o foaie de furnir, folosit mai ales la fabricarea mobilelor. – Din germ. Paneel.

pană² sf [At: GHICA, S. 400 / Pl: pene, (rar) ~ne / E: fr panne] 1 (Mrn) Orientare a velelor unei nave cu pânze astfel încât să se opună vântului și să rămână pe loc. 2 Oprire incidentală a funcționării unui mecanism, a unui vehicul, a unei instalații etc. provocată fie de un deranjament al unui organ al mașinii sau al vehiculului, fie de lipsa unui material de consum sau de întreținere. 3 (Fam; îe) A lăsa în ~ A pune pe cineva în încurcătură. 4 (Îe) A fi (sau a rămâne) în ~ A se afla într-o situație materială neplăcută. 5 (Îae) A duce lipsă de ceva. 6 (Îae) A nu mai avea bani.

pane² sf vz pangea

panel sn [At: CV 1949, nr. 9, 28 / Pl: ~e, ~uri / E: ger Paneel] Placă alcătuită dintr-un miez de șipci, de scânduri înguste, de fâșii de lemn, de talaș, acoperit și încleiat pe ambele fețe cu un strat de furnir.

pangea sf [At: CIHAC, II, 603 / V: ~ne / Pl: ~ele / E: tc pancar] (Bot; Mol) 1 Sfeclă (Beta vulgaris) Si: pangică (1). 2 (Șîc sfeclă-~, sfeclă-~ele) Sfeclă roșie (Beta rubra) Si: pangică (2).

PANĂ², pene, s. f. 1. Oprire accidentală a funcționării unei mașini, a unui mecanism, a unui vehicul. ◊ Expr. (Fam.) A fi (sau a rămâne) în pană = a nu putea continua o activitate, a duce lipsă de ceva; a rămâne fără bani. 2. Situație în care se află o navă cu vele care are vânt din față și nu poate înainta. – Din fr. panne.

PANEL, panele, s. n. Semifabricat de lemn alcătuit dintr-o placă de lemn, un miez de șipci, de scânduri înguste sau de fâșii de furnir gros, acoperit pe ambele fețe cu câte o foaie de furnir, întrebuințat mai ales la fabricarea mobilelor. – Din germ. Paneel.

PANĂ², pene, s. f. Oprire accidentală a unei mașini sau a unui vehicul (automobil, avion, bicicletă etc.), provocată fie de stricarea unei piese a mașinii sau a vehiculului, fie de lipsa unui material de consum sau de întreținere (benzină, ulei etc.). Pană de motor. Pană de cauciuc. ▭ Ajungem înainte de a asfinți soarele. – Adevărat, drumu-i bun și vremea-i lină. Dar poate s-avem o pană. SADOVEANU, O. VIII 546. Să sperăm atunci că nu o să avem nici o pană la motor. CAMIL PETRESCU, U. N. 102. ◊ Expr. A fi (sau a rămîne) în pană = a fi nevoit să-și întrerupă un drum, o călătorie din cauza unei pene de mașină; fig. (familiar) a fi împiedicat într-o activitate, a duce lipsă de ceva, a rămîne fără bani.

PANEL, panele, s. n. 1. Placă de lemn alcătuită dintr-un miez de șipci, de scînduri înguste sau de fîșii de furnir gros, acoperită pe ambele fețe cu cîte o foaie de furnir; se întrebuințează la confecționarea mobilelor, a ușilor etc. 2. Ornament în blazoanele feudale sau în heraldica industrială, avînd forma frunzelor de plop așezate cu vîrful în sus.

PANĂ s.f. 1. Oprire accidentală a funcționării unei mașini, a unui autovehicul, determinată de defectarea unei piese, de lipsa combustibilului etc. ◊ A rămîne în pană = a fi împiedicat într-o activitate, a se găsi într-o situație (materială) jenantă; a nu avea bani. 2. (Mar.) Orientare a velelor unei nave cu pînze astfel încît să se opună vîntului și să rămînă pe loc; oprire a unei corăbii. [Pl. pane, pene. / < fr. panne].

PANEL² s.n. Ornament heraldic reprezentînd formații de frunze de plop, dispuse cu vîrful în sus. [< fr. panelle].

PANEL¹ s.n. Placă de lemn formată dintr-un miez de șipci încheiate între două foi de furnir. [Pl. -le, -luri. / < rus. paneli, germ. Paneel].

PANĂ s. f. 1. nefuncționare accidentală a unei mașini, a unui autovehicul. ♦ a rămâne în ~ = a fi împiedicat într-o activitate, a se găsi într-o situație (materială) jenantă. 2. poziție a unei nave cu pânze care nu înaintează, având velele orientate invers, astfel încât efectul vântului se anulează. 3. grindă longitudinală rezemată pe elementele transversale de rezistență ale acoperișului. (< fr. panne)

PANEL² s. n. ornament heraldic reprezentând formații de frunze de plop, dispuse cu vârful în sus. (< fr. panelle)

PANEL¹ s. n. 1. metodă de investigație repetitivă în științele social-istorice, în cercetările de marketing etc. pentru urmărirea evoluției unui fenomen prin solicitări de informații, la intervale stabilite în prealabil, de la aceleași grupuri de persoane, unități de desfacere etc. ◊ reuniune-dezbatere. 2. semifabricat dintr-o placă de lemn cu miez de șipci încheiate între două foi de furnir, servind la fabricarea mobilei etc. (< germ. Paneel, /1/ engl. panel)

panel s. n. (anglicism) Masă rotundă televizată ◊ „În finalul panel-ului, D.P., consilier municipal la Timișoara (PAC) a propus celor de față [...]” ◊ Rev. 22 30/94 p. 11 [pron. penăl] (din engl. panel; DEX – alte sensuri)

PANĂ³ pene f. Oprire accidentală a funcționării unui mecanism sau a unui autovehicul (din cauza unei defecțiuni sau a lipsei de combustibil). ~ de motor. ◊ A fi (sau a rămâne) în ~ a) a fi oprit dintr-o activitate printr-o piedică; b) a rămâne fără bani. [G.-D. penei] /<fr. panne

PANEL ~e n. Placă constând dintr-un miez de scânduri înguste, acoperit pe ambele părți cu foi de furnir, întrebuințată, în special, la fabricarea mobilei și a tâmplăriei de interior. /<germ. Pannel

pangeà f. pl. Mold. sfecle pangele, cele roșii. [Turc. PANDJAR, sfeclă].

2) *pánă f., pl. pane (fr. panne). Stricăcĭune întîmplată unuĭ vehicul mecanic (bicicletă, automobil, aeroplan): a repara o pană. A fi în pană, a nu-țĭ merge bine.

pangeá f., pl. ele (turc. panğar, sfeclă). Mold. Vechĭ. Rar. Sfeclă roșie.

pană s. f., g.-d. art. penei; pl. pene

panel (placă de lemn; secțiune) s. n., pl. panele

pană s. f., g.-d. art. penei; pl. pene

panel (lemn furniruit) s. n., pl. panele

pană (de pasăre, de lemn sau metal, de motor) s. f., g.-d. art. penei; pl. pene

panel s. n., pl. panele

pangea s. f., g.-d. art. pangelei, pl. pangele

pană («oprire»), gen. panei, pl. pane

pană, pene (de pasăre) și pane (de automobil).

pangea (pangele), s. f. – Sfeclă roșie. Tc. pancar (Șeineanu, II, 281; Lokotsch 1621).

PANÉL¹ (< engl.) s. n. Eșantion, în general stabil, folosit în activitățile de marketing, alcătuit din persoane, unități de comerț etc. și care își permite studierea evoluției unui fenomen de piață.

PANÉL² (< germ.) s. n. Semifabricat de lemn constituit dintr-o placă cu un miez de șipci sau de scânduri, acoperit pe ambele fețe de un strat de furnir, care se așază cu fibrele transversal față de fibrele miezului; este utilizat la fabricarea mobilei, a tâmplăriei de interior etc.

PANGEA (PANGAEA) (gr. pangaia „pământul întreg”), denumire a continentului unic, care se consideră că a existat în urmă cu 200-250 mil. de ani, înconjurat de un ocean unic (Panthalassa). P. s-a fragmentat ulterior în două mase continentale, Laurasia și Gondwana, din care s-au desprins succesiv diverse porțiuni care s-au deplasat în derivă, formându-se astfel actualele continente. Ipoteza, formulată de geofizicianul austriac A. Wegener (1912), a fost confirmată de studii geofizice recente cu privire la tectonica în plăci. V. și deriva continentelor.

a băga o pană expr. a împiedica pe cineva să acționeze.

a rămâne în pană expr. 1. a nu mai putea continua o activitate din lipsă de resurse materiale și / sau financiare. 2. a rămâne fără bani (temporar).

în pană de bani expr. rămas fără bani înaintea zilei de salariu / de pensie; lefter.

pana prostului expr. pană de benzină.

PANGEA s. v. sfeclă.

pangea s. v. SFECLĂ.

peană s.f. (înv.; în loc. prep.) în peana (cuiva sau a ceva) = în paguba, în dauna.