paltin sm [At: ST. LEX. 174^v/2 / V: (pop) ~ten, (reg) ~e, ~ir / Pl: ~i / E: lat platanus] 1 (Șîc ~-de-munte) Arbore mare, cu frunzele crestate adânc, cu florile mici și fructele prevăzute cu aripi, având trunchiul din lemn tare, folosit la fabricarea mobilei, a unor instrumente muzicale etc. și care crește prin pădurile din regiunea montană și subalpină și se cultivă uneori prin parcuri, ca plantă ornamentală Si: (reg) mojdrean (Acer pseudoplantus). 2 (Bot; șîc ~-de-câmp) Arțar (Acer platanoides). 3-4 Lemn al paltinului (1-2).

PÁLTIN, paltini, s. m. Arbore mare, cu frunze crestate adînc și cu fructele prevăzute cu aripi; crește în pădurile de deal, iar lemnul său este folosit la fabricarea mobilei, a instrumentelor muzicale etc. (Acer pseudo-platanus). Sub paltini aici e răcoare, Ies umbre pe dealuri și pier, Născute din dungi plutitoare De nori. COȘBUC, P. II 20. Și sufla un vînt, Un vînt pre pămînt, Paltini că-ndoia, Brazi că despoia. ALECSANDRI, P. P. 189. – Variantă: pálten (ALEXANDRESCU, M. 294) s. m.

PÁLTIN ~i m. 1) Arbore cu tulpină înaltă, cu frunze lobate, cu flori verzui, al cărui lemn alb, dur și cu textură frumoasă este pe larg întrebuințat în industrie. 2) Lemnul acestui arbore. /<lat. platanus

paltin m. frumos arbore, uneori cultivat prin parcuri ca plantă ornamentală (Acer pseudoplatanus). [Lat. PLATANUS].

páltin m. (lat. plátanus [d. vgr. plátanos], de unde s’a făcut *plátinus [după carpinus, fráxinus], și de aicĭ paltin). Un fel de arțar care crește pin pădurĭ și e cultivat și pin parcurĭ ca arbore ornamental (ácer pseudoplátanus).

palten sm vz paltin

paltine sm vz paltin

paltir sm vz paltin

*platán m. (lat. plátanus, de unde, pe cale populară, s’a făcut páltin). Un mare copac din familia plataneelor. – Platanu ajunge pînă la o înălțime de 30 de metri. Are trunchĭu drept regular și nud în mare parte, acoperit de o scoarță verzuĭe care se dezlipește în formă de plăcĭ. Lemnu luĭ e întrebuințat la încălzit și rar în industrie, din cauză că crapă cu timpu. Specia plátanus occidentalis e originară din America de Nord și e cultivată în Eŭropa pentru ornament. Specia plátanus orientális se întinde pin pădurĭ din Italia pînă în Himalaya și se cultivă și pin grădinĭ. Pe amîndoŭă speciile le consideră uniĭ botaniștĭ ca varietățĭ de plátanus vulgáris.

paltin s. m., pl. paltini

paltin s. m., pl. paltini

páltin s. m., pl. páltini

paltin

PÁLTIN s. (BOT.; Acer pseudoplatanus) (reg.) mojdrean.

PALTIN s. (BOT.; Acer pseudoplatanus) (reg.) mojdrean.

páltin (-ti), s. m. – Varietate de arțar (Acer pseudoplatanus). – Mr. paltin. Lat. plătănus (Pușcariu 1250; Candrea-Dens., 1313; REW 6582; Philippide, Principii, 67; Byhan 270), probabil prin intermediul unei var. *plătinus și a unei metateze. – Der. păltinet (var. păltiniș), s. n. (pădure de paltini); păltinică, s. f. (coacăză, Ribes rubrum); păltior, s. m. (varietate de coacăză, Ribes petraeum).

PÁLTIN (lat. platanus) s. m. Numele mai multor arbori din genul Acer. ◊ P. de câmp (arțar) = arbore din familia aceraceelor, înalt până la 25 m, cu frunze subțiri, palmat-lobate, și fructe disamare cu aripile în unghi obtuz; are lemnul alb, elastic și rezistent (Acer platanoides). Crește în pădurile de foioase de la câmpie și deal. Este cultivat în plantații forestiere, parcuri și pe marginea străzilor. ◊ P. de munte = arbore înalt până la 40 m, cu frunze groase, palmat-lobate și fructe disamare cu aripile în unghi obtuz; lemnul, de calitate superioară, foarte rezistent, elstic și fin, de culoare albă, este folosit în industria mobilei și a instrumentelor muzicale (Acer pseudoplatanus). Crește diseminat în păduri de fag sau de amestec de fag cu brad și molid, adesea la baza versanților stâncoși. ◊ P. argintiu = arbore exotic din America de Nord, rezistent la ger, înalt până la 25 m, cu lujeri roșcați, muguri roșii și frunze palmat-lobate verzi pe fața superioară și argintii pe cea inferioară (Acer saccharinum). Cultivat ca arbore decorativ pentru forma și culoarea frunzelor. Lemnul este folosit pentru parchete și mobilă.

PALTIN, com. în jud. Vrancea, situată în depr. Vrancea, pe râul Zăbala; 3.789 loc. (2003). Centru de prelucr. artistică a lemnului. Muzeu sătesc.

PALTINU, lac antropic pe râul Doftana, la c. 17 km de confluența acestuia cu Prahova; supr. 157 ha; vol. mediu: 53,6 mil. m³. Dat în folosință în 1971, are un baraj de beton de 108 m înălțime și 460 m lungime. Este folosit pentru alimentarea cu apă potabilă și industrială a orașelor Câmpina, Băicoi, Moreni și Ploiești.

PALTÎN, fam., act. < subst. paltin; prob. Păltînea, M. (Vr C 152); Păltinescu, Șt (TC IV). Cu subst. de terminație: Pălte mold. (Sd XXI); Pelte (Ard); Palta, Mihai (Cat Braș 114).

ACER L., ACER, fam. Aceraceae. Gen originar din Europa, Asia, America de N și Africa de N, cca 120 specii, arbori, mai rar arbuști. Frunze opuse, rar compuse, pețiolate, palmat-lobate și nervate. Flori pe tipul 5 sau 4, stamine 8 (10); poligame, rar unisexuat-monoice sau dioice, în panicule, raceme sau corimbe. Fructele, lung-aripate, samare.

Acer platanoides L., « Arțar, Paltin de cîmp ». Specie care înflorește primăvara. Flori, galbene-strălucitoare, așezate în corimbe erecte, ce apar înaintea frunzelor, poligame. Frunze verzi, lucioase, iar toamna galbene, 5-lobate, late pînă la 18 cm. Lobii acuminați cu pînă la 5 dinți. Pețiol, lung pînă la 14 cm, cu suc lăptos. Arbore, înalt pînă la 30 m, cu coroană ovat-rotundă. Fruct cu aripile aproape întinse.

Acer pseudoplatanus L., « Paltin de munte ». Specie ce înflorește la sfîrșitul primăverii, începutul verii. Flori galbene-verzi, în raceme lungi, pendente. Frunze rotunjite cu 5 lobi crenați-serați, late pînă la 16 cm, partea superioară verde-închis, cea inferioară verde-cenușie, glabre și toamna galbene-aurii. Pețiol cu suc lăptos, lung pînă la 15 cm. Arbore înalt de cca 35 m, coroană lată, convexă. Samare pendente, între aripi se formează un unghi drept spre Ascuțit.