3 intrări

39 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PALPÁRE, palpări, s. f. Acțiunea de a palpa și rezultatul ei; palpație. – V. palpa.

PALPÁRE, palpări, s. f. Acțiunea de a palpa și rezultatul ei; palpație. – V. palpa.

palpare sf [At: DM / Pl: ~pări / E: palpa] 1 Atingere ușoară cu mâna, pentru a determina dimensiunile, modificările de formă și de consistență, sensibilitatea unor țesături sau organe și pentru a putea stabili diagnosticul Si: (rar) palpație (1), (înv) pipăire. 2 Examinare a suprafeței unor obiecte, cu mâna sau cu palpatorul Si: (rar) palpație (2).

PALPÁRE, palpări, s. f. Acțiunea de a palpa; examinare a unui bolnav prin atingerea sau apăsarea cu mîna a corpului.

PALPÁRE s.f. Acțiunea de a palpa și rezultatul ei; (spec.; med.) examinare prin pipăire a anumitor părți ale corpului; palpație. [< palpa].

PALPÁ, palpez, vb. I. Tranz. 1. A examina un bolnav printr-o ușoară presiune cu degetele sau palmele asupra unei regiuni a corpului, pentru a determina limitele, consistența și sensibilitatea unor țesuturi și organe, prezența unor vibrații, a unor formațiuni patologice etc.2. A examina, cu mâna sau cu un instrument special, gradul de netezime al suprafeței unui obiect. – Din fr. palper.

palpa vt [At: BARCIANU / Pzi: ~pez / E: fr palper] 1 (C. i. părți ale corpului) A atinge ușor cu mâna, pentru a determina dimensiunile, modificările de formă și de consistență, sensibilitatea unor țesături sau organe și pentru a putea stabili diagnosticul Si: a pipăi. 2 (C. i. suprafața unor obiecte) A examina gradul de netezime, cu mâna sau cu palpatorul (2).

pârpâră[1] sf vz pârpor1 corectată

  1. În original, greșit tipărit: pârpără. O confirmă forma acestei variante în definiția principală și ordonarea alfabetică a acesteia — LauraGellner

pârpor1, ~ă [At: CIHAC, II, 246 / V: (reg) pâlpără sf, ~pa sf, ~pără sf, ~pâr, ~pâră sf (Pl: ~peri), sf, ~pur / A și: pârpor / Pl: ~i, ~e / E: srb prpor] 1 sms Cenușă udă din ciubărul în care se opăresc rufele. 2 sms Soluție preparată din sodă caustică dizolvată în apă. 3 sms (Olt) Tăciune stins cu apă, folosit, în medicina populară, la vindecarea rănilor provocate de înțepătura cu un cui. 4 sn (Olt; Mol) Foc de paie. 5 sf (Îe) A trece prin (sau printr-o) ~ă A trece prin împrejurări grele, prin emoții. 6 sn (Îe) Își dă (sau își face) ~ul Se spune despre cineva care este foarte schimbător. 7 smf (Lsg; reg) Căldură. 8 smf (Reg) Arșiță. 9 smf (Ban) Pojar. 10 sf (Fig) Agitație. 11 sf (Fig) Zbucium. 12 sf (Fig) Entuziasm. 13 sn (Reg) Mana viței de vie. 14 sf (Reg; șîs pârpără de ploaie) Aversă. 15 a (Olt; Mol; d. oameni) Care nu rezistă la frig Si: plăpând.

PALPÁ, palpez, vb. I. Tranz. 1. A examina un bolnav atingându-i sau apăsându-i ușor o regiune a corpului cu mâna, pentru a determina dimensiunile, modificările de formă și de consistență, sensibilitatea etc. unor țesuturi sau organe și pentru a putea stabili diagnosticul. 2. A examina, cu mâna sau cu un instrument special, gradul de netezime al suprafeței unui obiect. – Din fr. palper.

PALPÁ, palpez, vb. I. Tranz. A atinge sau a apăsa cu mîna corpul unui bolnav, pentru a putea pune diagnosticul. ♦ A examina cu mîna sau cu un instrument special gradul de netezime a suprafeței unui obiect.

PÎ́LPĂRĂ s. f. v. pîrpără.

PÎ́RPĂRĂ, pîrpăre, s. f. 1. Foc, căldură. ♦ Fig. Stare de neliniște, de neastîmpăr; agitație. ◊ Expr. A da în pîrpăra însuratului v. da3 (II 9). 2. Răbufneală de vînt (v. rafală); ropot de ploaie (v. aversă). Din cînd în cînd cîte o pîrpără de ploaie mășcată izbea geamurile. La TDRG. (În forma pîlpără) Cîte o pîlpără de vînt zburătăcea frunzele cît colo, nu numai pe cele galbene și uscate, dar chiar pe cele mai verzui. CONTEMPORANUL, VII 289. – Variantă: pîlpără s. f.

PẤLPĂRĂ s. f. v. pârpără.

PẤRPĂRĂ, pârpăre, s. f. 1. Foc, căldură. ♦ Fig. Stare de neliniște, de neastâmpăr; agitație. 2. Ropot, aversă (de ploaie, de zăpadă etc.); rafală (de vânt). [Var.: pîlpără s. f.] – Sb. prpor.

arată toate definițiile

Intrare: palpare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • palpare
  • palparea
plural
  • palpări
  • palpările
genitiv-dativ singular
  • palpări
  • palpării
plural
  • palpări
  • palpărilor
vocativ singular
plural
Intrare: palpa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • palpa
  • palpare
  • palpat
  • palpatu‑
  • palpând
  • palpându‑
singular plural
  • palpea
  • palpați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • palpez
(să)
  • palpez
  • palpam
  • palpai
  • palpasem
a II-a (tu)
  • palpezi
(să)
  • palpezi
  • palpai
  • palpași
  • palpaseși
a III-a (el, ea)
  • palpea
(să)
  • palpeze
  • palpa
  • palpă
  • palpase
plural I (noi)
  • palpăm
(să)
  • palpăm
  • palpam
  • palparăm
  • palpaserăm
  • palpasem
a II-a (voi)
  • palpați
(să)
  • palpați
  • palpați
  • palparăți
  • palpaserăți
  • palpaseți
a III-a (ei, ele)
  • palpea
(să)
  • palpeze
  • palpau
  • palpa
  • palpaseră
Intrare: pârpor
pârpor adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pârpor
  • pârporul
  • pârporu‑
  • pârpo
  • pârpora
plural
  • pârpori
  • pârporii
  • pârpore
  • pârporele
genitiv-dativ singular
  • pârpor
  • pârporului
  • pârpore
  • pârporei
plural
  • pârpori
  • pârporilor
  • pârpore
  • pârporelor
vocativ singular
plural
pârpără substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pârpără
  • pârpăra
plural
  • pârpăre
  • pârpărele
genitiv-dativ singular
  • pârpăre
  • pârpărei
plural
  • pârpăre
  • pârpărelor
vocativ singular
plural
pâlpără substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâlpără
  • pâlpăra
plural
  • pâlpăre
  • pâlpărele
genitiv-dativ singular
  • pâlpăre
  • pâlpărei
plural
  • pâlpăre
  • pâlpărelor
vocativ singular
plural
pârporă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pârpur
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pârpară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pârpâră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pârpâr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

palpare

  • 1. Acțiunea de a palpa și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: palpație pipăire

etimologie:

  • vezi palpa
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

palpa

  • 1. A examina un bolnav printr-o ușoară presiune cu degetele sau palmele asupra unei regiuni a corpului, pentru a determina limitele, consistența și sensibilitatea unor țesuturi și organe, prezența unor vibrații, a unor formațiuni patologice etc.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: pipăi
  • 2. A examina, cu mâna sau cu un instrument special, gradul de netezime al suprafeței unui obiect.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: