9 definiții pentru palmac parmac


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PALMÁC, palmace, s. n. Veche unitate de măsură pentru lungime, folosită mai ales în Moldova, egală cu 3,4 cm și echivalând aproximativ cu a opta parte dintr-o palmă1 (1). – Din tc. parmak (după palmă1).

PALMÁC, palmace, s. n. Veche unitate de măsură pentru lungime, folosită mai ales în Moldova, egală cu 3,4 cm și echivalând aproximativ cu a opta parte dintr-o palmă1 (1). – Din tc. parmak (după palmă1).

palmac smn [At: CAT. MAN. II, 231 / V: parm~ / Pl: ~aci, ~ace / E: tc pamak, ctm palmă1] Veche unitate de măsură pentru lungime, folosită mai ales în Moldova, egală cu 3,484 cm și echivalând aproximativ cu a opta parte dintr-o palmă1 (50).

PALMÁC, palmace, s. n. (Mold.) Veche unitate de măsură pentru lungimi egală cu 3,484 cm și echivalînd cu a opta parte dintr-o palmă. [Din cal] mai rămăsese coșul gol al coastelor și cîteva palmace de piele întinsă pe cap și pe spinare. MIRONESCU, S. A. 120. Neabătîndu-mă adică din cale cu un palmac măcar la dreapta sau la stînga, mă întorsei pe același drum la întăriturile mele. HOGAȘ, M. N. 183. Am văzut că era un abecedar cu slove de-un palmac de mari. NEGRUZZI, S. I 7. Palmac de pămînt (sau de moșie) = suprafață mică de pămînt cultivabil. Pe palmacul lui de pămînt trebuia să-și ridice fiecare vitele și plozii. GALAN, Z. R. 89. Și tu vrei să pui bir pe pămînt?Vreu, cu atît mai mult că n-am nici un palmac de moșie. ALECSANDRI, T. 1660.

PALMÁC ~ce n. (în trecut) Unitate de măsură a lungimii (egală cu aproximativ 1/8 de palmă). /<turc. parmak

palmac n. Mold. veche măsură echivalând cu ⅛ dintr’o palmă. [Identic cu parmac, influențat de palmă].

palmác n., pl. e (din parmac, infl. de palmă). A opta parte din palmă (V. stînjen). – În Suc. (rev. I. Crg. 13, 152) farmac. În Vs. fermac: nu-ĭ daŭ nicĭ un fermac, nu-ĭ daŭ nimic!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

palmác s. n., pl. palmáce

palmác s. n., pl. palmáce

Intrare: palmac
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • palmac
  • palmacul
  • palmacu‑
plural
  • palmace
  • palmacele
genitiv-dativ singular
  • palmac
  • palmacului
plural
  • palmace
  • palmacelor
vocativ singular
plural
parmac1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parmac
  • parmacul
  • parmacu‑
plural
  • parmaci
  • parmacii
genitiv-dativ singular
  • parmac
  • parmacului
plural
  • parmaci
  • parmacilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

palmac parmac

  • 1. Veche unitate de măsură pentru lungime, folosită mai ales în Moldova, egală cu 3,4 cm și echivalând aproximativ cu a opta parte dintr-o palmă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • [Din cal] mai rămăsese coșul gol al coastelor și cîteva palmace de piele întinsă pe cap și pe spinare. MIRONESCU, S. A. 120.
      surse: DLRLC
    • Neabătîndu-mă adică din cale cu un palmac măcar la dreapta sau la stînga, mă întorsei pe același drum la întăriturile mele. HOGAȘ, M. N. 183.
      surse: DLRLC
    • Am văzut că era un abecedar cu slove de-un palmac de mari. NEGRUZZI, S. I 7.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Palmac de pământ (sau de moșie) = suprafață mică de pământ cultivabil.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Pe palmacul lui de pămînt trebuia să-și ridice fiecare vitele și plozii. GALAN, Z. R. 89.
        surse: DLRLC
      • Și tu vrei să pui bir pe pămînt? – Vreu, cu atît mai mult că n-am nici un palmac de moșie. ALECSANDRI, T. 1660.
        surse: DLRLC

etimologie: