9 definiții pentru paf

Explicative DEX

PAF interj. 1. Cuvânt care imită zgomotul produs de o apăsare puternică, de o lovitură, de o pocnitură etc. 2. (Fam.; în expr.) A rămâne (sau a face pe cineva să rămână) paf = a rămâne (sau a face pe cineva să rămână) uimit, surprins, nemișcat. A face paf (pe cineva) = a uimi, a da gata, a învinge într-o discuție (pe cineva). – Onomatopee.

PAF interj. 1. Cuvânt care imită zgomotul produs de o apăsare puternică, de o lovitură, de o pocnitură etc. 2. (Fam.; în expr.) A rămâne (sau a face pe cineva să rămână) paf = a rămâne (sau a face pe cineva să rămână) uimit, surprins, nemișcat. A face paf (pe cineva) = a uimi, a da gata, a învinge într-o discuție (pe cineva). – Onomatopee.

paf i [At: BOLINTINEANU, O. 372 / E: fo, cf ger paff „încremenit, înmărmurit”, fr paf „beat, lovit”] 1 (Îcr pif, puf, poc) Cuvânt care imită zgomotul produs de o apăsare puternică, de o lovitură, de o pocnitură etc. 2-3 (Fam; îe) A rămâne (sau a face pe cineva să rămână) ~ (A rămâne sau) a face pe cineva să rămână uimit peste măsură. 4 (Fam; îe) A face ~ (pe cineva) A uimi pe cineva.

PAF interj. 1. Onomatopee care redă zgomotul produs de o lovitură, o pocnitură etc. Ai văzut dumneata cînd i-a aruncat cu vitrion (= vitriol) în ochi? – Am văzut eu, firește. A strigat odată: «Na, mizerabile!». Și paf! (face gestul) și pe urmă a fugit. CARAGIALE, O. I 224. 2. (Familiar, în expr.) A rămîne paf = a rămîne uimit. A face (pe cineva) paf = a uimi (pe cineva), a da gata (pe cineva).

PAF interj. (se folosește pentru a reda zgomotul produs de o lovitură). /Onomat.

paf! int. ce imită plesnetul palmei.

paf, interj. care arată uĭmirea, surpriza. A rămînea paf, a rămînea tabloŭ, uĭmit.

Ortografice DOOM

paf interj.

paf interj.

Argou

a lăsa mască / paf expr. a uimi, a ului, a lua prin surprindere.

Intrare: paf
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • paf
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pafinterjecție

  • 1. Cuvânt care imită zgomotul produs de o apăsare puternică, de o lovitură, de o pocnitură etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ai văzut dumneata cînd i-a aruncat cu vitrion (= vitriol) în ochi? – Am văzut eu, firește. A strigat odată: «Na, mizerabile!». Și paf! (face gestul) și pe urmă a fugit. CARAGIALE, O. I 224. DLRLC
  • chat_bubble familiar A rămâne (sau a face pe cineva să rămână) paf = a rămâne (sau a face pe cineva să rămână) uimit, surprins, nemișcat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • chat_bubble familiar A face paf (pe cineva) = a da gata, a învinge într-o discuție (pe cineva). DEX '09 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.