44 de definiții pentru părângă parângă parindie părâncă părâng parâng parinc paring parânc părânc părunde părunghe (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂRẤNGĂ, părângi, s. f. Prăjină; spec. prăjină, bară cu care se transportă o greutate de către două persoane (pe umeri). ◊ Loc. adv. În părângă sau de-a părânga = pe umerii a două persoane (cu ajutorul unei prăjini) sau pe umărul unei singure persoane. – Lat. phalangae.

PĂRẤNGĂ, părângi, s. f. Prăjină; spec. prăjină, bară cu care se transportă o greutate de către două persoane (pe umeri). ◊ Loc. adv. În părângă sau de-a părânga = pe umerii a două persoane (cu ajutorul unei prăjini) sau pe umărul unei singure persoane. – Lat. phalangae.

părângă sf [At: BIBLIA (1688), 611/43 / V: parindie, parângă, ~ncă, ~ng sm, părunde, părunghe / Pl: ~ngi, ~nge / E: ml phalangae] 1 (Îrg) Prăjină. 2 (Spc) Prăjină, bară, drug cu care se poate transporta pe umeri o greutate de către două persoane Vz dorângă (2). 3 (Îlav) în ~ (Determină verbe ca: „a căra”, „a duce”, „a purta”) Apăsând în mod egal pe umerii a două persoane, cu ajutorul unei parângi (1). 4 (Îal) Apăsând pe umărul unei singure persoane, cu greutatea dispusă în mod egal pe piept și pe spate. 5 (Îcs) Legat în ~ Joc de copii în care un copil legat este purtat de alți doi pe umeri cu ajutorul unei prăjini. 6 (Îe) A se pune în ~ cu cineva A se împotrivi cuiva. 7 (Îae) A-și măsura forțele cu cineva. 8 (Spc) Rangă. 9 (Trs) Targă.

părângă f. par de vite. [Ung. PORONG].

PARẤNG s. m. v. părâng.

PARẤNG s. m. v. părâng.

PARÍNC s. m. v. părâng.

PARÍNC s. m. v. părâng.

PARÍNG s. m. v. părâng.

PARÍNG s. m. v. părâng.

PĂRẤNG s. m. (Reg.) Numele a două plante erbacee din familia gramineelor: a) dughie; b) mei. [Var.: parínc, paríng, parấng s. m.] – Lat. panicum.

PĂRẤNG s. m. (Reg.) Numele a două plante erbacee din familia gramineelor: a) dughie; b) mei. [Var.: parínc, paríng, parấng s. m.] – Lat. panicum.

păninc[1] sm vz părâng1

  1. În definiția principală, varianta de față este tipărită: paninc LauraGellner

părâncă sf vz părângă[1] corectată

  1. În original, tipărit greșit: vz părâmgă LauraGellner

părâng1 sm [At: NECULCE L. 122 / V: paninc[1], parânc, par~, parin, parinc, paring, ~nc, părinc, păring, perânc, pering, perunc, perung / Pl: ~ngi / E: ml panicum] (Reg) 1 (Bot) Mei (Panicum miliaceum). 2 (Pex) Păsat de mei. 3 (Bot) Meișor (Milium effusum). 4 (Bot) Mohor1 (Setaria viridis). 5 (Bot) Dughie (Setaria italica). 6 Fân. 7 (Pex) Fânaț.

  1. Variantă posibil incorect tipărită în loc de păninc LauraGellner

arată toate definițiile

Intrare: părângă
părângă substantiv feminin
substantiv feminin (F47)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părângă
  • părânga
plural
  • părângi
  • părângile
genitiv-dativ singular
  • părângi
  • părângii
plural
  • părângi
  • părângilor
vocativ singular
plural
parângă substantiv feminin
substantiv feminin (F75)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parângă
  • parânga
plural
  • părângi
  • părângile
genitiv-dativ singular
  • părângi
  • părângii
plural
  • părângi
  • părângilor
vocativ singular
plural
parindie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părâncă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M14)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părâng
  • părângul
  • părângu‑
plural
  • părângi
  • părângii
genitiv-dativ singular
  • părâng
  • părângului
plural
  • părângi
  • părângilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M14)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parâng
  • parângul
  • parângu‑
plural
  • parângi
  • parângii
genitiv-dativ singular
  • parâng
  • parângului
plural
  • parângi
  • parângilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parinc
  • parincul
  • parincu‑
plural
  • parinci
  • parincii
genitiv-dativ singular
  • parinc
  • parincului
plural
  • parinci
  • parincilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M14)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paring
  • paringul
  • paringu‑
plural
  • paringi
  • paringii
genitiv-dativ singular
  • paring
  • paringului
plural
  • paringi
  • paringilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parânc
  • parâncul
  • parâncu‑
plural
  • parânci
  • parâncii
genitiv-dativ singular
  • parânc
  • parâncului
plural
  • parânci
  • parâncilor
vocativ singular
plural
părânc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părunde
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părunghe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)