părângă sf [At: BIBLIA (1688), 61¹/43 / V: parindie, parângă, ~ncă, ~ng sm, părunde, părunghe / Pl: ~ngi, ~nge / E: ml phalangae] 1 (Îrg) Prăjină. 2 (Spc) Prăjină, bară, drug cu care se poate transporta pe umeri o greutate de către două persoane Vz dorângă (2). 3 (Îlav) în ~ (Determină verbe ca: „a căra”, „a duce”, „a purta”) Apăsând în mod egal pe umerii a două persoane, cu ajutorul unei parângi (1). 4 (Îal) Apăsând pe umărul unei singure persoane, cu greutatea dispusă în mod egal pe piept și pe spate. 5 (Îcs) Legat în ~ Joc de copii în care un copil legat este purtat de alți doi pe umeri cu ajutorul unei prăjini. 6 (Îe) A se pune în ~ cu cineva A se împotrivi cuiva. 7 (Îae) A-și măsura forțele cu cineva. 8 (Spc) Rangă. 9 (Trs) Targă.