opțiuni

20 de definiții pentru pălăvatic palavatic pălăvatec pălăvratic polovatic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂLĂVÁTIC, -Ă, pălăvatici, -ce, adj. (Reg.) 1. Nemernic, ticălos. 2. Zănatic, ușuratic. ♦ (Substantivat) Persoană care vorbește anapoda, fără rost; palavragiu. – Cf. bg. palav „neastâmpărat”.

PĂLĂVÁTIC, -Ă, pălăvatici, -ce, adj. (Reg.) 1. Nemernic, ticălos. 2. Zănatic, ușuratic. ♦ (Substantivat) Persoană care vorbește anapoda, fără rost; palavragiu. – Cf. bg. palav „neastâmpărat”.

pălăvatic, ~ă [At: LM / V: palav~, ~tec, ~vratic, polov~ / E: ns cf bg палав „neastâmpărat”] 1 a (Reg) Ticălos. 2 a (Pop) Zănatic. 3 a (Pop) Prost. 4 smf (Reg) Palavragiu.

PĂLĂVÁTIC, -Ă, pălăvatici, -e, adj. 1. (Regional) Nemernic. (Atestat în forma palavatic) Sfetnicul cel palavatic, cum auzi de una ca aceasta, merse la împărat și zise că... [Greuceanu] este un amăgitor și trebuie pus la închisoare. ISPIRESCU, L. 227. 2. Zănatic, ușuratic. Așa cum era, cu toate cusururile, rea de gură, rea de muscă, rea de plată, pălăvatică și haihuie... Mima avea hazul ei, era simpatică. M. I. CARAGIALE, C. 125. – Variantă: palavátic, -ă adj.

palavatic, ~ă a vz pălăvatic

pălăvatec, ~ă a vz pălăvatic

pălăvratic, ~ă a vz pălăvatic

polovatic, ~ă a vz pălăvatic

PALAVÁTIC, -Ă adj. v. pălăvatic.

palavatic a. nebunatic: sfetnicul cel palavatic ISP. [Cf. pală, toană].

palavátic, V. pălăvatic.

pălăvátec, -ă adj. (bg. pálav, nebunatic, cu suf. -atec din nebunatic, rudă cu pală, pălesc 2; ngr. palavós, nebun). Vest. Cam nebun, zănatic. Ticălos, mișel. – Și palav- (Munt. vest) și polovátic (Munt. est).

polovátic, V. pălăvatic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pălăvátic (reg.) adj. m., pl. pălăvátici; f. pălăvátică, pl. pălăvátice

pălăvátic adj. m., pl. pălăvátici; f. sg. pălăvátică, pl. pălăvátice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PĂLĂVÁTIC s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.

PĂLĂVÁTIC adj., s. v. abject, infam, josnic, mișel, mizerabil, mârșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ticălos.

PĂLĂVÁTIC adj. v. aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, smintit, țicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.

pălăvatic adj. v. AIUREA. AIURIT. BEZMETIC. DESCREIERAT. NEBUN. SMINTIT. ȚICNIT. ZĂNATIC. ZĂPĂCIT. ZURLIU.

pălăvatic s., adj. v. CLĂNȚĂU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU. VORBĂ-LUNGĂ. VORBĂREȚ.

pălăvatic adj., s. v. ABJECT. INFAM. JOSNIC. MIȘEL. MIZERABIL. MÎRȘAV. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NETREBNICĂ. TICĂLOS.

Intrare: pălăvatic
pălăvatic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pălăvatic
  • pălăvaticul
  • pălăvaticu‑
  • pălăvatică
  • pălăvatica
plural
  • pălăvatici
  • pălăvaticii
  • pălăvatice
  • pălăvaticele
genitiv-dativ singular
  • pălăvatic
  • pălăvaticului
  • pălăvatice
  • pălăvaticei
plural
  • pălăvatici
  • pălăvaticilor
  • pălăvatice
  • pălăvaticelor
vocativ singular — —
plural — —
palavatic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • palavatic
  • palavaticul
  • palavaticu‑
  • palavatică
  • palavatica
plural
  • palavatici
  • palavaticii
  • palavatice
  • palavaticele
genitiv-dativ singular
  • palavatic
  • palavaticului
  • palavatice
  • palavaticei
plural
  • palavatici
  • palavaticilor
  • palavatice
  • palavaticelor
vocativ singular — —
plural — —
pălăvatec
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pălăvratic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
polovatic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • polovatic
  • polovaticul
  • polovaticu‑
  • polovatică
  • polovatica
plural
  • polovatici
  • polovaticii
  • polovatice
  • polovaticele
genitiv-dativ singular
  • polovatic
  • polovaticului
  • polovatice
  • polovaticei
plural
  • polovatici
  • polovaticilor
  • polovatice
  • polovaticelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pălăvatic palavatic pălăvatec pălăvratic polovatic regional

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Sfetnicul cel palavatic, cum auzi de una ca aceasta, merse la împărat și zise că... [Greuceanu] este un amăgitor și trebuie pus la închisoare. ISPIRESCU, L. 227.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Așa cum era, cu toate cusururile, rea de gură, rea de muscă, rea de plată, pălăvatică și haihuie... Mima avea hazul ei, era simpatică. M. I. CARAGIALE, C. 125.
      surse: DLRLC

etimologie: