2 intrări
16 definiții

Explicative DEX

PĂCĂNIT, păcănituri, s. n. Păcănire. – V. păcăni.

PĂCĂNIT, păcănituri, s. n. Păcănire. – V. păcăni.

PĂCĂNITURĂ, păcănituri, s. f. Păcănire. – Păcăni + suf. -tură.

PĂCĂNITURĂ, păcănituri, s. f. Păcănire. – Păcăni + suf. -tură.

păcănit2, ~ă a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: păcăni] (Mun; d. oameni) Smintit.

păcănit1, ~ă sn [At: V. ROM. septembrie 1958, 31 / Pl: ~uri / E: păcăni] 1 Păcăneală. 2 (Spc) Bătăi ale inimii cauzate de emoții puternice.

păcănitu sf [At: SANDU-ALDEA, U. P. 31 / Pl: ~ri / E: păcăni + -tură] (Rar) Păcăneală.

Ortografice DOOM

păcănit s. n., pl. păcănituri

păcănitu s. f., g.-d. art. păcăniturii; pl. păcănituri

păcănit s. n., pl. păcănituri

păcănitu s. f., g.-d. art. păcăniturii; pl. păcănituri

păcănit s. n., pl. păcănituri

păcănitu s. f., g.-d. art. păcăniturii; pl. păcănituri

Sinonime

PĂCĂNIT s. păcăneală, păcănire, păcănitură, pârâitură, răpăit, șuierat, șuierătură, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, țăcănitură. (Un ~ ritmic de mitralieră.)

PĂCĂNITU s. v. păcănit.

PĂCĂNIT s. păcăneală, păcănire, păcănitură, pîrîitură, răpăit, șuierat, șuierătură, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, țăcănitură. (Un ~ ritmic.)

PĂCĂNITU s. păcăneală, păcănire, păcănit, pîrîitură, răpăit, șuierat, șuierătură, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, țăcănitură. (O ~ de mitralieră.)

Arhaisme și regionalisme

păcănit, -ă, adj. (reg.) smintit, țicnit, trăsnit.

Intrare: păcănit
păcănit substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păcănit
  • păcănitul
  • păcănitu‑
plural
  • păcănituri
  • păcăniturile
genitiv-dativ singular
  • păcănit
  • păcănitului
plural
  • păcănituri
  • păcăniturilor
vocativ singular
plural
Intrare: păcănitură
păcănitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păcănitu
  • păcănitura
plural
  • păcănituri
  • păcăniturile
genitiv-dativ singular
  • păcănituri
  • păcăniturii
plural
  • păcănituri
  • păcăniturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

păcănit, păcăniturisubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi păcăni DEX '98 DEX '09

păcănitu, păcăniturisubstantiv feminin

etimologie:
  • Păcăni + -tură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.