2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pânda v vz pândi

PẤNDĂ, pânde, s. f. Faptul de a pândi. ♦ Loc ascuns de unde se poate pândi. – V. pândi.

PẤNDĂ, pânde, s. f. Faptul de a pândi. ♦ Loc ascuns de unde se poate pândi. – V. pândi.

PÂNDÍ, pândesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A observa, a urmări cu atenție pe ascuns sau dintr-un loc ascuns (cu scopul de a prinde, de a ataca, de a afla, de a surprinde etc. pe cineva sau ceva); a spiona, a urmări. ◊ Expr. A pândi cu urechea = a asculta cu atenție, a trage cu urechea. 2. Tranz. A urmări cu nerăbdare un moment favorabil, a aștepta prilejul de a pune mâna pe ceva, de a acapara, de a răpi. 3. Tranz. A studia sau a urmări gesturile, manifestările și acțiunile cuiva pentru a-i ghici gândurile, intențiile. 4. Tranz. și intranz. A aștepta (cu nerăbdare, cu atenția încordată). ◊ Expr. (Tranz.; înv. și reg.) A pândi vreme (cu prilej) = a aștepta ocazia potrivită. – Din sl. ponditi.

PÂNDÍ, pândesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A observa, a urmări cu atenție pe ascuns sau dintr-un loc ascuns (cu scopul de a prinde, de a ataca, de a afla, de a surprinde etc. pe cineva sau ceva); a spiona, a urmări. ◊ Expr. A pândi cu urechea = a asculta cu atenție, a trage cu urechea. 2. Tranz. A urmări cu nerăbdare un moment favorabil, a aștepta prilejul de a pune mâna pe ceva, de a acapara, de a răpi. 3. Tranz. A studia sau a urmări gesturile, manifestările și acțiunile cuiva pentru a-i ghici gândurile, intențiile. 4. Tranz. și intranz. A aștepta (cu nerăbdare, cu atenția încordată). ◊ Expr. (Tranz.; înv. și reg.) A pândi vreme (cu prilej) = a aștepta ocazia potrivită. – Din sl. ponditi.

pândă sf [At: MAIOR, IST. 218/13 / Pl: ~de, (înv) ~nzi / E: pvb păndi] 1 (Îlv) A sta (sau a ședea, a se pune la ~) A aștepta atent și încordat, într-un loc ascuns, trecerea sau sosirea cuiva, pentru a-l prinde, a-l ataca Si: pândire (2), (rar) pândit (2), (înv) pândeală (2). 2 (Îs) Vânătoare la ~ Vânătoare care se face, seara sau dimineața, așteptând trecerea animalului. 3 (Pex) Loc ascuns de unde cineva pândește (1, 2) Si: ascunziș, (rar) pândiș (4), (înv) pândeală (3).

pândi [At: PSALT. (1651), ap. TDRG / V: (cscj) ~da / Pzi: ~desc / E: slv пѫдити] 1-2 vti (D. om) A observa atent, a urmări sau a cerceta pe ascuns ori dintr-un loc ascuns, pentru a prinde, a ataca, a afla, a surprinde etc. pe cineva sau ceva Si: a iscodi, a observa, a spiona. 3-4 vti (D. oameni) A aștepta cu atenție încordată, într-un loc ascuns, trecerea sau sosirea cuiva, pentru a-l prinde, a-l ataca etc. 5-6 vti (Rar; pgn; d. abstracte) A amenința. 7 vt (Rar; îlv) A ~ cu urechea A trage cu urechea. 8 vt (Rar; îlv) A-i ~ (cuiva) calea (sau drumul) A aștepta ocazia de a ieși în calea cuiva. 9 vt (C. i. bunuri materiale) A urmări cu dorință arzătoare de a obține, de a-și însuși. 10 vt (C. i. bunuri materiale) A aștepta prilejul de a acapara. 11 vt A urmări cu privirea pe ascuns. 12 vt A aștepta cu nerăbdare, cu atenția încordată Si: (reg) a pândări (1). 13 vt (Reg: îe) A ~ vreme (cu prilej) A aștepta ocazia favorabilă. 14 vt (Reg; îe) A-i ~ (cuiva) zilele A aștepta momentul prielnic pentru a-i face cuiva un rău, pentru a-l omorî. 15 vt A face serviciul de pândă (1) Si: a jitări, a pândări (2). 16 vt (C. i. terenuri cultivate, animale) A păzi. 17 vi A sta de strajă. 18 vi A veghea. 19 (Trs; Mar) A merge pe ascuns, ferindu-se.

PÎ́NDĂ, pînde, s. f. (Mai ales în construcții cu verbele «a sta», «a ședea», «a se pune») Faptul de a pîndi. Dacă, stînd de pîndă, mă vede întăi lupul pe mine, nu mai am vreme să încordez arcul; dar dacă-l. văd întăi eu pe el, îl pot săgeta. SADOVEANU, F. J. 92. Harap-Alb rămîne de pîndă în groapă, CREANGĂ, P. 225. Daleu! codre, fră- țioare, Ce-ți făcuși frunzișul des Unde-n pîndă, la răcoare, Stam sunînd din frunzi ades. ALECSANDRI, P. I 61. ♦ Loc ascuns de unde se pîndește. Așteptam de la însoțitorul meu Grozăvescu un semnal, ca să mă pot stabili în cea mai apropiată pîndă la Negrileasa. SADOVEANU, A. E. 198.

PÎNDÍ, pîndesc, vb. IV. Tranz. 1. (Cu privire Ia ființe) A observa cu atenție (dintr-un loc ascuns), a spiona cu scopul de a prinde sau de a ataca. O! Făt-logofete Cu netede plete, Cu părul de aur! Stăi, te odihnește, Că-n deal te pîndește Un negru balaur. ALECSANDRI, P. I 64. Codrul mîndru c-a-nverzit, Frunza mi l-a-mpodobit; Mă duc să pîndesc ciocoi, Că prea mult își rîd de noi. BOLLIAC, O. 181. ◊ Expr.A pîndi cu urechea = a fi atent la un sunet, la un zgomot, a trage cu urechea la... Măgură mergea plecat, cu capul strîns între umeri, pîndind cu urechea hohotele... mitralierelor. CAMILAR, N. I 59. ◊ Intranz. Ca o mîță cînd pîndește la șoareci, se apropie încetișor. ISPIRESCU, L. 109. Au ieșit cu toții în susul apei din cetate noaptea, fără să simță nimic vrăjmașii care pîndeau pe maluri. CARAGIALE, O. III 195. Cînd prin codri m-ascundeam. Nopți și zile-ntregi pîndeam Și pe cei bănoși prindeam. ANT. LIT. POP. I 435. ◊ Fig. (Despre o nenorocire, o primejdie) Am cunoscut după un semn urgia care mă pîndește. GALACTION, O. I 251. Cine mai știe încă ce alte amenințări ne mai pîndesc? C. PETRESCU, Î. II 268. (Intranz.) Moartea pîndea în toate cotloanele. SADOVEANU, O. VII 15. ♦ (Cu privire la lucruri) A aștepta prilejul de a pune mîna pe ceva, de a acapara, de a răpi. Sfîntul soare ziua-ntreagă Pîndește brîull-ar fura. COȘBUC, P. I 122. Vecină cu moșia bogată și domnească Se-ntinde o cîmpie mănoasă răzășească, Pe care o pîndește avanul domnitor Cu poftă nesățioasă, cu ochi adunător. ALECSANDRI, O. 260. 2. A urmări, a studia gesturile, manifestările, acțiunile cuiva, pentru a-i ghici gîndurile. Femeia îl pîndea temătoare. DUMITRIU, N. 160. Rămînea singur, scăpa de apăsarea atîtor ochi care-l pîndeau. BART, E. 184. ♦ A urmări. A așteptat să vie seara, cu mare neliniște în suflet și i-a pîndit plecarea, pînă nu l-a mai văzut de loc. POPA, v. 113. Multe perechi de ochi, ascunși după perdele, pîndeau mersul domol al vasului. BART, E. 127. ◊ Fig. Iar noi, pîndind mișcarea vremii Pe calendarul din perete, Cătăm la zilele de vară Cum trec de goale și încete, VLAHUȚĂ, O. A. 79. Am o piatră nestimată Care noaptea viu lucește Precum ochiu-ți ce pîndește Fericirea depărtată. ALECSANDRI, P. I 18. 3. A aștepta (cu nerăbdare, cu atenția încordată). Pîndind vremea pe cînd șed ele plecate. fac țuști! din baltă. CREANGĂ, A. 67. Pîndește ne-ncetat Momentul de sosire a veselei Neere. ALECSANDRI, T. II 236. ◊ Expr.A pîndi vreme cu prilej = a aștepta ocazia potrivită. Un dușman de lup chiar cumătrul caprei,care de mult pîndea vreme cu prilej ca să pape iezii, trăgea cu urechea la păretele din dosul casei. CREANGĂ, P. 21.

PÂNDĂ ~e f. 1) Observare atentă dintr-un loc ascuns. ◊ A sta la (sau de) ~ a pândi. 2) Loc dosit de unde se poate pândi. /v. a pândi

A PÂNDÍ ~ésc tranz. 1) (despre ființe) A urmări pe ascuns (pentru a prinde, a ataca, a ghici gândurile etc.). 2) A aștepta stând ascuns (pentru a captura, a surprinde etc.). 3) (momente, ocazii potrivite) A aștepta cu răbdare. /<sl. ponditi

pândă f. ascundere spre a surprinde. [Abstras din pândi].

pândì v. a sta la pândă, a aștepta în ascuns spre a prinde sau face rău. [Slav. PÕDITI, a alunga].

pî́ndă f., pl. e (d. pîndesc). Șederea într’un loc ascuns ca să surprinzĭ pe cineva saŭ ca să-l spionezĭ. A sta la (saŭ de) pîndă, a pîndi. V. pază.

pîndésc v. tr. (vsl. ponditi, a alunga, a respinge. V. po-pîndesc). Aștept pe cineva stînd la pîndă ca să-l atac, spionez ca să atac. A pîndi ocaziunea, a aștepta ocaziunea, a sta gata să profițĭ de ĭa. V. intr. Staŭ la pîndă: pisica pîndește la șoaricĭ.

popîndésc v. tr. (vsl. *poponditi, d. ponditi, a expulsa, de unde vine rom. pîndesc). Olt. Prăpădesc, ucid.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pấndă s. f., g.-d. art. pấndei; pl. pấnde

pândí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pândésc, imperf. 3 sg. pândeá; conj. prez. 3 pândeáscă

pândă s. f., g.-d. art. pândei; pl. pânde

pândí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pândésc, imperf. 3 sg. pândeá; conj. prez. 3 sg. și pl. pândeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PÂNDĂ s. (rar) pândit. (N-ai observat nimic în timpul ~?)

PÂNDÍ vb. v. păzi, supraveghea.

arată toate definițiile

Intrare: pândă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pândă
  • pânda
plural
  • pânde
  • pândele
genitiv-dativ singular
  • pânde
  • pândei
plural
  • pânde
  • pândelor
vocativ singular
plural
Intrare: pândi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pândi
  • pândire
  • pândit
  • pânditu‑
  • pândind
  • pândindu‑
singular plural
  • pândește
  • pândiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pândesc
(să)
  • pândesc
  • pândeam
  • pândii
  • pândisem
a II-a (tu)
  • pândești
(să)
  • pândești
  • pândeai
  • pândiși
  • pândiseși
a III-a (el, ea)
  • pândește
(să)
  • pândească
  • pândea
  • pândi
  • pândise
plural I (noi)
  • pândim
(să)
  • pândim
  • pândeam
  • pândirăm
  • pândiserăm
  • pândisem
a II-a (voi)
  • pândiți
(să)
  • pândiți
  • pândeați
  • pândirăți
  • pândiserăți
  • pândiseți
a III-a (ei, ele)
  • pândesc
(să)
  • pândească
  • pândeau
  • pândi
  • pândiseră
pânda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pândă

  • 1. Faptul de a pândi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pândit (s.n.) attach_file 3 exemple
    exemple
    • Dacă, stînd de pîndă, mă vede întăi lupul pe mine, nu mai am vreme să încordez arcul; dar dacă-l văd întăi eu pe el, îl pot săgeta. SADOVEANU, F. J. 92.
      surse: DLRLC
    • Harap-Alb rămîne de pîndă în groapă. CREANGĂ, P. 225.
      surse: DLRLC
    • Daleu! codre, frățioare, Ce-ți făcuși frunzișul des Unde-n pîndă, la răcoare, Stam sunînd din frunzi ades. ALECSANDRI, P. I 61.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Loc ascuns de unde se poate pândi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Așteptam de la însoțitorul meu Grozăvescu un semnal, ca să mă pot stabili în cea mai apropiată pîndă la Negrileasa. SADOVEANU, A. L. 198.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi pândi
    surse: DEX '98 DEX '09

pândi pânda

  • 1. tranzitiv intranzitiv A observa, a urmări cu atenție pe ascuns sau dintr-un loc ascuns (cu scopul de a prinde, de a ataca, de a afla, de a surprinde etc. pe cineva sau ceva).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: spiona urmări attach_file 8 exemple
    exemple
    • O! Făt-logofete Cu netede plete, Cu părul de aur! Stăi, te odihnește, Că-n deal te pîndește Un negru balaur. ALECSANDRI, P. I 64.
      surse: DLRLC
    • Codrul mîndru c-a-nverzit, Frunza mi l-a-mpodobit; Mă duc să pîndesc ciocoi, Că prea mult își rîd de noi. BOLLIAC, O. 181.
      surse: DLRLC
    • Ca o mîță cînd pîndește la șoareci, se apropie încetișor. ISPIRESCU, L. 109.
      surse: DLRLC
    • Au ieșit cu toții în susul apei din cetate noaptea, fără să simță nimic vrăjmașii care pîndeau pe maluri. CARAGIALE, O. III 195.
      surse: DLRLC
    • Cînd prin codri m-ascundeam. Nopți și zile-ntregi pîndeam Și pe cei bănoși prindeam. ANT. LIT. POP. I 435.
      surse: DLRLC
    • figurat Am cunoscut după un semn urgia care mă pîndește. GALACTION, O. I 251.
      surse: DLRLC
    • figurat Cine mai știe încă ce alte amenințări ne mai pîndesc? C. PETRESCU, Î. II 268.
      surse: DLRLC
    • figurat Moartea pîndea în toate cotloanele. SADOVEANU, O. VII 15.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A pândi cu urechea = a asculta cu atenție, a trage cu urechea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: asculta attach_file un exemplu
      exemple
      • Măgură mergea plecat, cu capul strîns între umeri, pîndind cu urechea hohotele... mitralierelor. CAMILAR, N. I 59.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A urmări cu nerăbdare un moment favorabil, a aștepta prilejul de a pune mâna pe ceva, de a acapara, de a răpi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Sfîntul soare ziua-ntreagă Pîndește brîul – l-ar fura. COȘBUC, P. I 122.
      surse: DLRLC
    • Vecină cu moșia bogată și domnească Se-ntinde o cîmpie mănoasă răzășească, Pe care o pîndește avanul domnitor Cu poftă nesățioasă, cu ochi adunător. ALECSANDRI, O. 260.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A studia sau a urmări gesturile, manifestările și acțiunile cuiva pentru a-i ghici gândurile, intențiile.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
    exemple
    • Femeia îl pîndea temătoare. DUMITRIU, N. 160.
      surse: DLRLC
    • Rămînea singur, scăpa de apăsarea atîtor ochi care-l pîndeau. BART, E. 184.
      surse: DLRLC
    • A așteptat să vie seara, cu mare neliniște în suflet și i-a pîndit plecarea, pînă nu l-a mai văzut de loc. POPA, v. 113.
      surse: DLRLC
    • Multe perechi de ochi, ascunși după perdele, pîndeau mersul domol al vasului. BART, E. 127.
      surse: DLRLC
    • figurat Iar noi, pîndind mișcarea vremii Pe calendarul din perete, Cătăm la zilele de vară Cum trec de goale și încete. VLAHUȚĂ, O. A. 79.
      surse: DLRLC
    • figurat Am o piatră nestimată Care noaptea viu lucește Precum ochiu-ți ce pîndește Fericirea depărtată. ALECSANDRI, P. I 18.
      surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv intranzitiv A aștepta (cu nerăbdare, cu atenția încordată).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aștepta attach_file 2 exemple
    exemple
    • Pîndind vremea pe cînd șed ele plecate... fac țuști! din baltă. CREANGĂ, A. 67.
      surse: DLRLC
    • Pîndește ne-ncetat Momentul de sosire a veselei Neere. ALECSANDRI, T. II 236.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie tranzitiv învechit regional A pândi vreme (cu prilej) = a aștepta ocazia potrivită.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Un dușman de lup... chiar cumătrul caprei, – care de mult pîndea vreme cu prilej ca să pape iezii, trăgea cu urechea la păretele din dosul casei. CREANGĂ, P. 21.
        surse: DLRLC

etimologie: